Mă amuză grozav acei câţiva amici care nu-mi împărtăşesc deloc pasiunea mea pentru reptile. Mai cu seamă cei care mă sună acum, la începutul sezonului cald să mă întrebe, cu speranţă: ”Ştii vreun loc fain în Grecia, Albania, Croaţia, Muntenegru sau Bulgaria unde să nu dau peste şerpi în drumul meu spre plajă?”.

Răspunsul meu scurt este nu. Răspunsul lung este acest articol, structurat în două părţi.

Ţin să fac de la bun început o cuvenită precizare: puteţi merge ani de zile la plajă în Grecia sau oriunde altundeva şi să nu vedeţi vreun şarpe (că picior de şarpe e mai greu de văzut). Pe de altă parte, întrebarea de mai sus vine fix de la acei oameni care nu vor să meargă în acele locuri aglomerate, cunoscute de toată lumea. Ei bine, aici apare fractura.

Şerpii din Balcani sunt în general greu de văzut. Asta nu înseamnă că nu puteţi da peste ei de îndată ce ieşiţi din potecă. Ariditatea şi temperaturile medii anuale fac din Balcani una din cele mai interesante destinaţii pentru iubitorii de turism herpetologic de pretutindeni.

Ştiu că voi dărâma nişte mituri despre Zakynthos, Corfu sau Lefkada, nemaivorbind de Thassos, Samothraki sau Limnos. Sau despre toate celelalte insule greceşti sau din Croaţia unde nu aveţi cum să găsiţi vreun loc fără nicio specie de şarpe. Singura insulă europeană fără şerpi cred că este… Islanda, dar cu siguranţă nu este insula unde mergeţi în vacanţa de vară să faceţi plajă şi snorkeling.

Aşa că lăsaţi teama deoparte şi priviţi în siguranţă (momentan de la nivelul ecranului) câteva specii de şerpi peste care puteţi da în Balcani dacă ţineţi morţiş să-i vedeţi.

Hierophis gemonensis (Bosnia, Croaţia, Albania, Grecia)

Acest şarpe-bici este neveninos, dar poate deveni agresiv dacă este încolţit. Este un şarpe de talie medie (rareori depăşeşte un metru), care se hrăneşte cu şopârle, păsări, rozătoare mici. Este uşor de găsit şi în zone de coastă, dar nu în zone nisipoase. Este un bun căţărător, aşadar îl puteţi vedea şi în copaci sau pe ziduri.

Culoarea sa este specifică, pestriţă, cu pete care se armonizează spre coadă. Este rapid şi greu de identificat pentru că nu stă foarte mult la soare, se ascunde imediat şi este dificil de reperat datorită camuflajului excelent, care îl ajută şi în zone pietroase, şi în zone cu vegetaţie.

Platyceps najadum (Bulgaria, Albania, Grecia, Bosnia, Croaţia)

Acest şarpe-bici este neveninos, dar de asemenea poate deveni agresiv dacă este încolţit. Este un şarpe de talie mică spre medie (rareori ajunge la un metru), care se hrăneşte preponderent cu şopârle. Este un şarpe subţire, cu pete negre în zona capului, care îl fac uşor de identificat.

Subadulţii sunt şi mai frumos coloraţi, cu ochi roşii (nuanţa se estompează la adulţi) şi a doua jumătate a corpului verzuie. Este uşor de găsit şi în zone de coastă, inclusiv în zone nisipoase, cu vegetaţie puţin înaltă, din fericire este un şarpe timid şi greu de văzut, mai ales că e în topul şerpilor ca rapiditate. Subţirimea corpului îl face deosebit de agil, motiv pentru care prin Balcani circulă tot felul de legende despre el, unele chiar hilare.

Dolicophis caspius (Bulgaria, Grecia)

Acest şarpe-bici este neveninos, dar este deosebit de agresiv dacă este încolţit. Este un şarpe de talie mare (poate depăşi doi metri), care se hrăneşte cu şopârle, păsări, rozătoare (inclusiv pui de iepure). Este uşor de găsit şi în zone de coastă, inclusiv în zone nisipoase.

Culoarea sa este cafenie, cu variaţii de la cărămiziu la măsliniu. Unele exemplare pot fi roşiatice în zona capului, în special în perioada nupţială. Acest şarpe este şi la noi în Dobrogea.

Malpolon insignitus (Bulgaria, Albania, Grecia, Croaţia)

Acest şarpe este unul din puţinele colubride veninoase din Europa. Este deosebit de agresiv dacă este încolţit. Este un şarpe de talie mare (poate depăşi doi metri), care se hrăneşte cu şopârle, păsări, rozătoare. Este uşor de găsit şi în zone de coastă, mai rar în zone nisipoase.

Are abilitatea de a se ridica mult de la sol, asemenea cobrelor, motiv pentru care prin Balcani circulă tot felul de legende despre el, unele hilare.

Vipera ammodytes (Bulgaria, Albania, Grecia, Bosnia, Croaţia)

Vipera cu corn, cunoscută românilor din zona Dobrogei dar mai ales din Mehedinţi-Caraş, nu trăieşte doar la Herculane sau pe Cheile Nerei, cum cred unii patrioţi. Arealul său cuprinde aproape integral Peninsula Balcanică, inclusiv zone joase din Austria. Această viperă are trei subspecii cunoscute, în fotografii fiind prezentată cea din sudul Greciei, singura care nu este prezentă în România.

Femelele au un colorit ceva mai şters şi pot fi de dimensiuni mai mari pentru această specie, însă mărimea nu e relevantă pentru exemplarele din sudul Greciei.

Elaphe quatorlineata (Bulgaria, Albania, Grecia, Bosnia, Croaţia)

Acest şarpe cu dungi caracteristice este neveninos, fiind unul din puţinii şerpi complet neagresivi (nu muşcă niciodată, chiar dacă este capturat). Este un şarpe de talie mare (poate depăşi doi metri), care se hrăneşte cu şopârle, păsări, rozătoare mici. Este uşor de găsit în zone muntoase, dar şi în zone umede, de coastă, inclusiv în zone nisipoase. Este un bun căţărător, aşadar îl puteţi vedea în zone stâncoase sau pe ziduri.

Telescopus fallax (Bulgaria, Albania, Grecia, Bosnia, Croaţia)

Acest şarpe este unul din puţinele colubride veninoase din Europa. Este un şarpe strict nocturn, hrana sa preferată fiind toate speciile de gecko, dar şi alte şopârle. Ca talie rareori poate depăşi un metru. Este uşor de găsit şi în zone de coastă, inclusiv în localităţi. Este un excelent căţărător, aşadar îl puteţi vedea în zone stâncoase sau pe ziduri.

Masculii sunt ceva mai frumos coloraţi, desenul alb cu negru fiind mai contrastant. Pupilele sunt tot eliptice (ca la pisici), semn că este o specie nocturnă.

Eryx jaculus (Bulgaria, Albania, Grecia)

Aceasta este singura specie de boa din Europa. Este o specie neveninoasă, pitică, adulţii nedepăşind 80 de centimetri – iar în sudul arealului (Grecia) 70-75 cm. Este un şarpe strict nocturn, hrana sa preferată fiind şopârlele, ouăle de păsări şi nevertebratele găsite în sol. Boa de nisip este o specie complet inofensivă; acest şarpe nu muşcă nici dacă este capturat. Contrar numelui său, acest şarpe nu trăieşte doar în zone nisipoase. Poate fi găsit şi în faleze de loess, de terra rossa sau alte soluri care îi permit să sape uşor galerii pentru a se ascunde de căldura zilei.

Pupilele sunt tot eliptice (ca la pisici), semn că este o specie nocturnă. Acest şarpe este şi la noi, în sudul României, inclusiv în Dobrogea.

Înainte de a încheia, doresc să mulţumesc lui Elias Tzoras, ghidul meu local din Patras, pentru ajutorul acordat în găsirea tuturor acestor specii (mai puţin Dolicphis caspius, care nu are arealul atat de sudic precum ceilalţi şerpi prezentaţi aici).

Ca să vă “sperii” şi mai tare, în articolul viitor vom continua lista şerpilor balcanici cu specii endemice, mai dificil de reperat. Momentan vă provoc să găsiţi acea plajă fără şerpi, şi când o găsiţi daţi-mi de veste să vin să vă demonstrez că vă înşelaţi. Spor la semnalări, oriunde aţi fi în aceste zile de vacanţă!