În mijlocul Bucureștiului, în spatele clădirilor ceauşiste construite în anii ’80, este ascunsă frumoasa mănăstire Antim, lăcaș de cult cu o istorie de peste trei secole, ridicat pe locul unei vechi biserici de lemn. Ctitorul acestei bijuterii arhitecturale a fost mitropolitul Antim Ivireanu, om de cultură cu origini georgiene adus în Ţara Românescă de Constantin Brâncoveanu. Acesta a lăsat moşternire rânduri scrise sau proiecte culturale importante pentru ţară: de numele lui se leagă înfiinţarea primei biblioteci publice din ţară, dezvoltarea tiparului sau introducerea limbii române în slujba ortodoxă.

Mănăstirea Antim este ctitorită între anii 1713-1715 nu departe de Dealul Mitropoliei iar la început a avut forma unei cetăţi cu ziduri de apărare. O mare parte din pictura şi sculptura bisericii este coordonată şi uneori realizată chiar de mitropolitul Antim Ivireanu. De asemenea, cei care trec pragul acestui superb lăcaș de cult se pot bucura de priveliștea pe care o oferă uşa sculptată chiar de ctitor acum 300 de ani şi pot admira una din puţinele catapetesme din ţară sculptată în piatră

În secolul al 19-lea mănăstirea intră într-un amplu proces de restaurare, iar dintre cei implicaţi în echipa restauratoare îl amintim pe sculptorul Carol Stork. După aceste lucrări biserica este redeschisă în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza în 1863. La începutul secolului XX în curtea mănăstirii Antim se va construi Palatul Sfântului Sinod cu pictură interioară semnată de Olga Greceanu, aceeaşi artisă semnând şi lucrarea în mozaic din pridvorul bisericii. Palatul Sinodal va fi mutat zeci de metri în anii ‘80 când noul cartier Centrul Civic va lua naştere în vecinătatea lăcaşului de cult.

De numele Mănăstirii Antim se leagă şi înfiinţarea în 1946 a organizaţiei Rugul Aprins sau Grupul de la Mănăstirea Antim, un grup de intelectuali și monahi, printre care şi Arsenie Papacioc, care îşi propuneau păstrarea credinţei și valorilor creştine în vremuri în care ateismul comunist este promovat. Grupul Rugul Aprins va fi scos în afara legii iar membri săi vor ajunge în închisorile comuniste. Astăzi în curtea mănăstirii este o cruce care aminteşte de această grupare de intelectuali, mulţi dintre ei dispăruţi în temniţele întunecate.

Mănăstirea Antim rămâne până astăzi un loc în care spiritualitatea, tradiţia, educaţia şi cultura îşi dau mâna. Muzeul şi biblioteca mănăstirii găzduiesc adevărate opera de artă şi patrimoniu gata să fie descoperite de bucureşteni. Curtea plină de flori este acolo ca să-i găzduiască pe cei dornici de un pic de linişte, iar biserica este tot timpul deschisă pentru cei ce vor să se reculeagă.

Anita Sterea este istoric și lector al Fundației Calea Victoriei unde susține cursul Biserici domneşti din vechiul Bucureşti şi rolul lor în dezvoltarea oraşului.