Cristina Ramona Sterian / Sunt azi și ieri

La începutul săptămânii am lansat cea de-a opta temă a noului sezon Vocea Ascultătorului, un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră: Cum ți-ai dori să evolueze corpul uman în viitor?.

Concursul se încheie duminică, 3 martie, ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferite de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de mâine, 4 martie. Dacă nu câștigi kilul de cărți, ai șanse să câștigi pentru textul tău un loc pe site-ul guerrillaradio.ro, alături de felicitările noastre.

Textul de mai jos este unul din textele finaliste.

***

Mi s-a spus că, odată, noi toți aveam 4 dinți în plus, “măsele de minte” se numeau, dar se pare ca asta nu făcea oamenii mai inteligenți decât azi. Sunt legende șoptite pe când eram copii, ne plăcea, ca și vouă azi, să le ascultăm și să ne speriem de umbre. Când alergam apoi seara înapoi acasă, aveam un sentiment vag de teamă că m-aș putea trezi așa, un carnivor fragil, ca Cei de Demult, slab, imperfect, cu mai mulți dinți și că durerile provocate de ei m-ar fi făcut să „mă urc pe pereți” (citisem asta într-o carte veche și îmi plăcea să folosesc expresia, deși nu îmi spunea mare lucru). Durerea de dinți era ceva ce noi azi nu mai cunoaștem, așa cum nu mai cunoaștem țipetele femeilor care nasc. Sunt lucruri care îi speriau  tare pe Cei de Atunci, ochii voștri mari, acum, când vă spun toate astea, par mirați. Aud ce gândiți…e inutil să vă frământați,  Durerea este un concept pe care îl cunoaștem prea puțin pentru că alegem azi să ne folosim creierul mai mult decât se făcea în trecut. Imaginați-vă o lume unde gândul nu putea controla corpul, azi este greu să inversăm procesul, ar însemna să ne inducem niște blocaje prin hipnoză, să refuzăm să mai comunicăm telepatic și să oprim frecvențele prin care ne dictăm corpului stările noastre.

V-ar fi teamă, nu? Teamă de ce ați putea descoperi. Un întuneric total al simțurilor, puțin ca atunci când ne jucăm în labirint. Uneori, îmi place să cutreier vechile străzi ale cartierelor muzeu și să-mi imaginez că încă locuim, în aceeași formă, acolo. Cum ar fi…ce s-ar întâmpla…cum s-ar simți…Am auzit că întunericul le provoca spaime Celor de Demult, iar atunci când dau colțul unor străduțe încerc să văd cu ochii lor cum surpriza unor lumini și umbre ar trezi în mine spaime, și în ce fel.  De câteva ori, am făcut-o: mi-am lăsat frecvența foarte jos, dincolo de bariere, am ales să pierd controlul. A fost cam ca atunci când alegi să te uiți la un film de groază, nu mulți o fac, sentimentele sunt extreme și totul pare foarte viu, dar foarte înfricoșător, atât de intens încât simplul întuneric al străzii pe care mergeam îmi provoca frisoane. Ancestrală teamă. Adrenalină. Astăzi alegem să le privim în față sau nu. Pe vremuri, am fi folosit poate pastile pentru anxietățile acestea,  astăzi însă știm că putem produce orice substanță doar prin activarea metabolismului propriu, nu ne mai lipsește nimic. Sau…?

Am mai mers și altădată în același cartier. Era primăvară, mi-am ales același program mental, de data asta pe timp de zi, fără anxietăți și fără întuneric. Aveam parfum de magnolii în nări înaintând printre curțile sălbatice, a trebuit să evit pe alocuri grupuri de vrăbii care-mi vorbeau altă limbă, numai ca să nu le deranjez jocul în soare, am făcut asta pentru micile ființe…și am rămas și eu o vreme purtându-mi pașii pe piatra cubică, ascultându-le rezonanța. Verde, și soare, un aer proaspăt în tot acest labirint de cărămizi deșirate ca ghemurile de lână pe asfalt, casele goale, aveau toate o familiaritate în mine. Am mai fost acolo, am mai fost. Am mai simțit astfel, nu mai știu. M-am bucurat de un eu pe care-l port sub piele și care respiră aerul vremurilor de demult, mai intens decât azi, când alegem ce să simțim.

Azi, azi…când împlinesc 149 de ani, mă minunez la fel de mult de lume și de mine precum m-aș fi minunat odinioară, dacă o clipă, doar o clipă, aș fi privit din oglindă în oglindă peste veacuri.

Sursă foto cover aici.

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine