Concursul Vocea Ascultătorului și-a schimbat formatul, în primul rând pentru că a dat mâna cu proiectul nostru de suflet, Avanpost Radio Guerrilla. Așadar: noi îți propunem o temă, tu scrii, Avanpost Radio Guerrilla te premiază.
Tema acestei săptămâni este poezia de tip fabulă. Așteptăm poeziile voastre pe statmajor@guerrillaradio.ro până luni, 28 iunie, ora 14, iar marți vom anunța cine a câștigat premiul oferit de MMNW: un curs online de Introducere în Ableton 10, predat de Michi de la Șuie Paparude..
Cătălina știe ca nu poate câștiga această rundă a concursului, dar nouă ne-a plăcut mult poezia ei, așa că nimic nu ne-a oprit din a o publica.
***
Vară, cald și prea mult soare,
Dar pe fundul mării jos
E lumină și răcoare
Și un grup gătit pompos
A ieșit la o plimbare.
Sunt crabii de sub coral.
Toată lumea îi cunoaște:
Cu mersul lor lateral
Și cu frica lor de broaște
Au făcut content viral.
Râsete și voci destinse
Se aud de peste tot.
N-au ei griji de plase-ntinse.
(Sau cum îi zice? Năvod?)
Și pe nevăzute-i prinse…
Agitația e mare,
Toată lumea e confuză:
— Cine ne răpește oare?
— Cred că este o meduză.
— Sună după ajutoare!!!
— Taci tu, nu mai fi obtuză
Doar ieșim puțin la soare.
Să-și creadă ochilor refuză
Unii în cazuri bizare.
Plasa-i trage tot mai sus
Prin apa învolburată
Până când, chiar la apus,
Le dă drumu-ntr-o găleată
Pe un vas la pește dus.
Dintre toți, un crab mai iute
Cu cleștii lucrați la sală,
Cunoscător de neștiute
(Că doar a trecut prin școală)
Se decide să ajute:
— Ascultați ce am să zic
Mi-a venit chiar o idee
De gândim puțin logic
Evadăm pan’ la maree.
Iar pescarului peltic
Nici măcar o crustacee
Nu-i lăsăm, nimic, nimic!
— Tot ce avem de făcut
E să lucrăm împreună.
Pe perete-o să mă urc,
Apoi, ținându-ne de mână
Rând pe rând eu vă ajut
Și ieșim din văgăună.
Toată lumea îl aclamă –
De acord pare mulțimea
Crabul nostru, fără teamă
Estimează înălțimea
Și la urcuș se înhamă.
Dar ce să vezi? Mare mirare
Când aproape de final
Mulțimea, fără temperare,
În mod complet irațional,
Îl apucă de picioare
Și-l doboară triumfal
Înapoi în groapa mare.
Încearcă iar al nostru crab
Și iar, și iar, dar ce folos?
E apucat mereu degrab’
Și tras iar de mulțime jos
Cu un oftat monosilab.
— Tu fără noi de-aici nu pleci!
Așa-i ziceau cu toții-n cor.
— Să umbli tu prin discoteci
Iar noi pe tejghea în Obor,
Mâncare pentru zeci și zeci???
În viață așa-i orice traseu:
Mergând pe cărări străine,
De vrei să urci și cazi mereu,
Vezi nu cumva să ai sub tine
Un grup de crabi ce-atârnă greu.
***
Sursă foto cover aici.
