Mă gândeam că tot ce facem noi este legat de așa numitul „public țintă“, adică ne adresăm cuiva, dorind conștient sau inconștient să transmitem ceva ce ar putea schimba măcar un pic lumea în mai bine. Dacă nu social, măcar emoțional. Însă tendința paradoxală de a transmite asta unui cerc mai degrabă restrâns, mai elevat sau cunoscător, încetinește acest proces de schimbare socială, fiindcă lumea reală sunt „cei mulți și rudimentari“, nu „cei puțini și cunoscători“.
Cel mai la îndemână exemplu: rețelele sociale. Toți tindem să ne înconjurăm de un anumit tip de oameni, având pretenția aia ascunsă: „elevații cu elevații, rudimentarii cu rudimentarii“, adică nu vrem bădărani în lista de prieteni, nu vrem agresivi, nu vrem homofobi, nu vrem proști, și ce facem? Îi respingem? Adică vrem ca ei să se schimbe, vrem să nu mai fie homofobi, agresivi sau, într-un cuvânt, proști, dar cumva fără s-avem treabă cu ei?! Și procedăm ca struții, nu-i acceptăm în lista noastră…, dar atunci cum să ajungă mesajele sau viziunile noastre la ei, cum să le dăm de înțeles că nu-i OK modul lor de abordare? Prin excludere!? Asta îmi sună ca o formă de rasism deghizat.
Mai mult, retezându-le accesul, respingându-i, fiindcă, vai!, sunt incomozi, ne tulbură confortul interior, ei bine, respingându-i sau neacceptându-i, cum am procedat și eu odată, l-am șters pe unul din lista de prieteni fiindcă posta aberații misogine sau homofobe, iar acum îmi pare rău că am făcut asta, fiindcă trebuia de fapt să-i scriu, să comunic cu el pe tema asta, măcar un pic. Dar nu, noi nu avem timp pentru primitivi. Noi vrem schimbare în lume, dar n-avem timp pentru cei mulți, cei care sunt lumea, cum spuneam, lumea reală!
Vedeți, aici se ascunde „prostia elevaților“. Noi nu suntem cu nimic mai buni decât cei pe care îi respingem, ei care nu ne fac masaj la glanda narcisică, dimpotrivă, suntem mai nașpa ca ei, fiindcă teorietic avem toate uneltele pentru înțelegere, dar procedăm din nou și din nou ca la liceu. Ești prost, n-am ce discuta cu tine!
În concluzie, respingându-i pe „proști“ nu facem decât să întreținem „prostia“, să-i frustrăm și mai mult, să contribuim, de fapt, la izolarea lor, la sentimentul lor de inadecvare, ca și cum i-am pedepsi pentru că n-au „nivelul nostru“, și cine-i mai prost în acest caz? Repet, vrem schimbare, vrem o societate civilizată și tocmai pe ăia care au nevoie de educație, de schimbare în gândire și comportament îi marginalizăm, ne spălăm pe mâini și pup. Ne publicăm rafinamentele, îngrijorările sau dorințele noastre de schimbare prin cercuri restrânse și deja îmbâcsite de atâta compatibilitate în viziuni. Hai să înființăm Societatea Tautologilor Hipersensibili. Ha ha ha!
Parca ai fi Isus indemnand preotimea sa salveze oaia neagra! Da’ e grele rau sa faci asta…..trebuie si putin know how ca nu suntem toti inzestrati cu astfel de puteri!
Intr-adevar nu e o solutie sa ii elimini pe cei care nu impart aceleasi pareri cu tine, nu faci decat sa adancesti falia si sa te pui singur pe un piedestal al “adevarului”.
O problema pe care ar trebui sa o inteleaga multi, e ca sunt niste subiecte care nu pot avea un raspuns transant, cu o demonstratie unanim acceptata – de exemplu : existenta unui dumnezeu, ce orientare politica este mai buna? ce sistem economic e mai viabil? cum sa iti traiesti viata?
Fiecare om isi creaza si se imbraca cu un sistem de valori dat de familie, mediu, prieteni, devenind astfel ceva definitoriu pentru persoana respectiva. In momentul in care acest sistem de valori e amenintat cu pareri distincte, omul intra automat in defensiva, pentru ca e atacat fix in ceea ce il defineste pe el, si intervine sistemul defensiv numit “confirmation bias”, practic omul isi alege doar ce se potriveste cu convingerile sale pre-definite si filtreaza orice contrazice ca fiind fals.
Toti picam in capcana asta, si e un exercitiu destul de dificil pentru creier de a opri acest confirmation bias si de a incerca rational sa discuti normal pe teme sensibile cu oameni de pareri diferite, si fara sa iasa scantei.
Totodata mai intervine si un alt fenomen de defensiva a creierului, apartenenta la un anumit grup (partid, religie, comunitate, etc.), care se activeaza in momentul in care un membru este acuzat, chiar si pe buna dreptate si cu dovezi – de fapte ilegale de exemplu – automat fapta respectiva este ori clasata ca ceva nefondat, sau gravitatea ei este muuult diminuata (vezi politistii care isi acopereau colegul pedofil, exemplu recent).
Nu e o solutie sa dai unfriend celor diferiti de tine, dar de multe ori nu e o solutie nici sa ai un dialog, pentru ca acest dialog presupune ca fiecare dintre parti sa fie dispusa sa admita ca ar putea gresi, sau sa accepte macar parte din argumentele celuilalt.
Mulţumim pentru articol Mitoş. Şi eu sunt în asentimentul tău întru totul, la rându-mi am şters oameni din listă şi abia mai târziu am ajuns şi eu la concluzia că de fapt nu prin ignoranţă sau izolare se va rezolva ceva.
socialism stintific
Cand chiar m-am speriat ca m-ai convins, Mitos, buf o prietena imi arata un articol scris in 13 ian 2017 care seamana izbitor de mult cu cel curent. Acu’ ma intreb: a copiat “piticigratis” de la tine sau tu de la el?
Omu asta prost munceste 10 ore pe zi, domnu’ Micleusanu. Si munca adevarata, dupa care pici de oboseala si nici nu mai stii cum te cheama. Apoi ajunge acasa. Ala micu are febra. La spital stie ce jeg e asa ca incearca sa obtina o programare maine la o clinica privata. Ala mare nu a facut scoala azi ca asa au vrut profesorii sa ia vacanta mai devreme cu 2 zile. Petrece ceva timp cu ei incercand sa ramana treaz. Inainte de culcare cand isi verifica mesajele vede ca unul din lista de be facebook care freaca menta la Primarie pe 60 de meleoane fiindca a tacsu PSD-ist zice ca ce bine e in tara. Apoi vede cum vor astia ca sa schimbe legile ca sa fure si mai mult. Si cum vor sa creasca taxele ca nu mai sunt bani. Ca el sa munceasca si mai mult. Si mai mult.
Si apoi veniti dv, domnu’ Micleusanu si ii ardeti fara jena o piatra in capu’ ala prost. Asa ca il scuzati daca se mai retrage si el in bula lui sa moara si el putin. Maine e o alta zi de munca. Are copii de crescut si taxe de platit.
De acord si nu. Nu stiu cine sunt acesti elevati, dar fara indoiala ca sunt, inainte de orice, oameni drept urmare reactioneaza emotional pe subiecte sensibile. Cred ca iti trebuie un soi de maiestrie sa iti pastrezi calmul si sa poti schimba intr-adevar parerea cuiva, mai ales cand e vorba de manifestari extreme. Ai nevoie sa filtrezi opiniile platite, provocatoare de cele sincere, cu o minima sansa de schimbare. Cred ca elevatii sunt rarisimi. Majoritatea facebookistilor suntem oameni de rand care ne dam cu parerea in cercurile noastre. Si lucrul asta e stiut pentru ca vorbim si meditam la acele bule de ceva vreme. Personal, am renuntat la impulsul de a marginaliza oamenii cu opinii diametral opuse si chiar urmaresc cu un soi de delectare acele fire. Totusi, o sa imi permit sa am niste limite, gen fara injuraturi la mine in casa, pe wall, etc. Deci da, putem sa ne propunem fiecare exercitii in sensul asta. Si de ce nu, hai sa vedem niste exemple de discutii care au sfarsit prin a intoarce opinia cuiva. Sunt convins ca ele exista. Si in sfarsit, o sa dau un exemplu care pe mine ma incanta, urmariti teleleu (ca sa nu dau nume 🙂 ) cu povestile lor din cele mai marginalizate categorii si incercati sa va imaginati de cat curaj si munca e nevoie ca sa treci peste prejudecati si sa faci o schimbare.
Citește și
Din aceeași categorie
Scrise de...
Producător de muzică. Muzician al producției.
Om bun la toate, dar mai ales la marketing.
Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.
Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.
Cu vocea și chitara la degetul mic.
Master Shifu în ale istoriei.
Spirit critic. Regizor.
LogOutist profesionist.
Scandinavi din România.
Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.
Spirit ludic și gastronom liric.
Muzică. La Control.
Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.
Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.
Iubitor de păsări și alte animale.
noi seara nu mâncăm (și nu bem), doar asociem
Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.
Știrist. Cinefil convins.
Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.
Stăpâna hohotelor de surâs.
Antlover: pe urmele furnicilor.
Războinic de tot RîSSul.
Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.
Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.
Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.
Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.
Muzician de cuvînt.
Profă de Română de România.
De la Guerrilla de Dimineață până seara.
Cogito Ego Sum.
Spirit multifuncțional, atins de Febre39.
Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.
Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)
Liniștitor, fără efecte.
Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.
Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.
Îndrăgostită de toate cele care nu există.
Maestru biciclofonist.
Iubitor de fluturi.
Poetă, librar şi încă ceva.
Progresare humanum est.
Cu știința-n sânge.
Zînă online. Dar și offline.
Vinyl, Rum, Tapas & Wine