Mephobia nu strică omenia

Muzica a fost întotdeauna utilă sexual, în limitele dictate de moment – ăsta ar trebui să fie supratextul ce însoțește voit-impudica/scandaloasa imagine de pe albumul Mephobia al celor de la RoadKillSoda.

Cele unsprezece piese trase live în studio, în aceeași incăpere, cu toți membrii formației deodată, pentru oricine se încumetă să le parcurgă creează senzația că ai fi șoferul unui monster-truck blocat în traficul din București/Bangkok/Mexico City etc. Adică, ești conștient de dimensiunile impresionante și potența vehicului pe care îl conduci, dar, în prima fază, răbdător stai în coloană și scrutezi zarea cu mult pe deasupra capetelor celorlalți participanți la trafic, în timp ce bați cu mână înmănușată darabana pe volanul brutei-motorizate, iar din difuzoare curge oda-tezistă Prometheus. Timpul trece și continui să fii prizonier de conjunctură. Încremenit între alte mașini, te scufunzi până la limita înecului în introspecție, te susține sonor piesa Bipolar. Dar la tine în cap ai mai fost de atâtea ori, prin urmare te plictisești repede și-ți îndrepți atenția către o altă formă de omorât gândurile și celulele: tutunul. Îți rulezi pedant țigara, lingi obscen foița și o aprinzi zâmbind complice la cei patru RKS care acum își deapănă bucata Consequences. Coloana motorizată pare că se dezmorțește și înaintează lent ca și cum am fi cu toții participanți ad-hoc ai unui cortegiu fără dric și coroane, iar în loc de marș funebru ai distorsionata arie alertă Easy. Metru cu metru, mai depășești un semafor, dar înainte de a-ți savura insignifianta victorie un Tico se bagă, de nicăieri, în fața ta. Frânezi cu greu tonele de metal de sub tine și explodezi într-o tiradă de invective la adresa celui din pricăjitul mijloc de locomoție. Înțelegi că este zadarnic efortul verbal, așa că îți înfigi mâinile în centrul volanului, iar goarnele amplasate pe capota truck-ului încep să urle polifonic, însoțind armonios bucata Casualty, și nu te opresti până când nu auzi corul de voci din finalul piesei. Cu vanitatea parțial oblojită te întorci la starea de imobilitate din trafic și la ceea ce urăști cel mai mult: să aștepți. Te salvează “copilotul”, jumătatea-ți complementară, care până atunci ți-a fost doar martor mut și aproape nemișcat. Ea îți masează ceafa încordată și zbârlită, relaxându-te, în timp ce se freacă de plușul scaunului încercând să danseze pe ritmul impus de basul murdar din Legless.

Brusc, dar firesc, intuiești că cel mai bun solvent pentru starea de încremenire /furie/plictiseală este sexul! Fără să verbalizezi, îi comunici ei să renunțe la lenjeria intimă, comanda ta fiind dublată de Hotshot Eagle care-și urlă refrenul piesei Order: get down on your knees! shake your head, feel the breeze…Tot universul momentului aceluia începe să se comprime până la dimensiunea habitaclului mașinii, ajutat fiind de Dip – cea mai lungă piesă de pe album – care-și începe ritualul: aproape două minute de intro sprijinite de tandemul ritmic tobe – bass; apoi, șase minute de construcție armonioasă între solo-urile de chitară și vocea cavernoasă ce-ți poruncește de dincolo de incintele acustice: Mooooore! finalul este o explozie acustică de peste un minut care te sleiește auditiv. Imediat ce s-au potolit stihiile și decibelii din Dip, senzorial, începi să fii atacat de Backhander – echivalentul piesei de “după” – și de o armată de mirosuri (tutun, spermă, pizdă și gaze de eșapament). Din letargia asta sonoră și olfactivă te trezește piesa Tonight, care-ți repornește sinapsele și te obligă să-ți reamintești de situația de moment în care te afli: blocat în trafic, într-un monster-truck. Cuvintele de la începutul piesei: oppression will kill you – ți s-au pirogravat parcă în minte și te obligă la acțiune.

Teoretic, nu există niciun obstacol pentru animalul supradimensionat pe care îl conduci, practic, urmează să afli. Bagi schimbătorul de viteze în a-ntâia și calci accelerația, virezi stânga, strivind o stație goală de tramvai, tai benzile de pe sensul opus și intri în parcarea unui mall. Pe lângă break down-urile din Tonight, la tine mai ajuge tânguitul caroseriilor contorsionate și plânsetele cioburilor de sticlă când ajung pe asfalt. Ăsta este corul care te însoțește până la limita orașului. Când dispare și ultimul semn urban, te oprești. În față ta cu greu distingi prin beznă o urmă zdrențuită de orizont. În spatele tău orga de lumini a orașului, acum și în varianta bicoloră de la girofarurile roș-albastre. Lângă tine e Ea. Zâmbește.

Oricum nu-ți place în oraș. Accelerezi. Trust.

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine