Partea cealaltă a strălucirii

E foarte curioasă atracția noastră pentru strălucire, în sensul aspirațiilor, rezultatelor etc. Pe de-o parte, admirăm strălucirea, dar, pe de altă parte, puțini sunt capabili de sacrificiile și compromisurile pe care le cere strălucirea. Nu mă refer aici la compromisurile de tip „călcat peste cadavre“. Totuși, ne vom orienta undeva la limită, unde strălucirea ascunde o poveste foarte tristă. Gândiți-vă, de exemplu, doar la gimnastele care au îndurat de mici diverse abuzuri din partea antrenorilor, dar n-au spus la nimeni, au mers înainte și au atins rezultate spectaculoase.

 

Unii ar spune că tocmai de asta au atins rezultate spectaculoase, fiindcă au fost supuse presiunilor și au fost tratate fără milă. Da, cunosc poziția asta masochistă, funcțională într-un anume sens. Ea poate duce la o strălucire exterioară, dar prețul este unul sfâșietor și nu știu în ce măsură poate aduce o strălucire interioară, personală, intimă.

Am ales pentru astăzi o imagine din 1954 cu Marilyn Monroe în Coreea, cântând în fața soldaților. E o fotografie pe cât de simbolică, pe atât de tristă. De fapt, foarte tristă, dacă ne apucăm să săpăm și să aflăm mai multe despre războiul din Coreea și despre Marilyn Monroe. Viața actriței-simbol a fost marcată de nefericire și lipsă de afecțiune. De mică a fost plasată de la o familie la alta, de mică a făcut exerciții în oglindă ca să placă, să găsească acele expresii și unghiuri care o avantajează. Zâmbetul ei irepetabil, este un zâmbet la care a lucrat mult și, nu întâmplător, a devenit un zâmbet simbol, reprezentativ pentru America, în sensul străluciri și promisiunii. Însă în spatele lui se află tristețe și depresie. Pe de altă parte, este un zâmbet care a adus multă bucurie și asta a fost miza.

Asta e, showbizul merge mai departe, mai ales cu stele moarte devreme, care nu apucă să facă riduri și rămân în (in)conștientul colectiv mereu tinere. E ceva de studiat aici, foamea speciei pentru nemurire și, cum spuneam, pentru strălucire.

Iar despre războiul din Coreea nu are sens să vă povestesc. La urma urmei de unde credeți că s-a luat Coreea de Nord? De asta, când dau de strălucire, am reacția maimuței în oglindă, alerg să văd ce-i în spatele oglinzii. Și nu mă refer la ce văd în oglindă, eu evit în general oglinzile, de asta mă și tund foarte scurt, ca să nu pierd timpul cu palma-n păr. De ce evit oglinzile? Fiindcă văd în oglindă ochii speciei, cu tot bagajul. Iar defectul meu (sau poate nu-i un defect) este că văd mai întâi părțile întunecate, infrastructura, dedesubturile. Nu poți fi mândru de aceste aspecte. De asta suntem duali, sau ne dedublăm pe parcurs. Adică, dacă ne bucurăm, atunci hai să ne bucurăm pe bune, din inimă și să nu mai cercetăm de unde vine produsul. Aflăm noi mai târziu, și ne întristăm atunci.

1 comentariu
    Ginescu Alexandra

    Bun articol! Fetele de la gimnastica aveau un regim cazon! Eram in anul II cand le-am vazut pe Teodora Ungureanu si Nadia. Mergeau tinandu -se de mana, cu capul in pamant, la 3m in spatele lui Bela! Cu toate ca erau celebre, nu realizau ca erau niste vedete!Nu s-au bucurat de stralucire! De altfel, pe Nadia in acea perioada, nu am prea vazut -o zambind!

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Control Club

Muzică. La Control.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Emil Popescu

noi seara nu mâncăm (și nu bem), doar asociem

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine