La ce te gândești tu când te gândești la o hartă? Foarte probabil la ceva exact, care să îți arate în detaliu drumul spre ceva; aceasta ar fi o definiție corectă și foarte contemporană a unei hărți. De fapt, hărțile sunt probabil cele mai subiective obiecte create de oameni. Ele au fost eroinele neștiute ale multor războaie, au avut puterea de a schimba lumi și de a crea națiuni. Au avut, de asemenea, puterea de a captura ”inamici ai poporului” sau de a induce în eroare fugari…
Prin culorile folosite, hărțile etnografice, de exemplu, au creat statele naționale europene, inclusiv statul român. Ai dori să știi cum? E banal de simplu: hărțile etnografice utilizau culori puternice pentru a semnaliza o populație majoritară. De cele mai multe ori era folosită culoarea roșie în diverse tonuri, iar principiul era simplu: ochiul privitorului era atras, ”păcălit” de ce era roșu, în detrimentul celorlalte culori. Și cum frumusețea se află în ochii privitorului, la fel și interpretarea hărților stă tot în ochii privitorului…și ale cartografului care face harta. Astfel încât, în funcție de rezultatul urmărit, chiar dacă în esență hărțile erau corecte geografic, coloratura schimba sensul hărții: cartograful maghiar încerca să pună mai mult roșu sau un roșu mai puternic pentru a simboliza zonele locuite de etnici maghiari, și la fel făceau cartografii sârbi, români, cehi etc. Astfel că, în fața comisiilor de pace, hărțile practic luptau între ele, ”învingând” cea mai convingătoare dintre ele. Acesta a fost cazul pentru trasarea granițelor Ungariei de azi, ale României, și exemplele pot continua.
Un alt exemplu, pe care îl poți ”testa” la Muzeul Hărților în cadrul expoziției ”Fake maps. Hărți false. Falsche Karten” sunt hărțile realizate în țările comuniste în perioada Războiului Rece. In cazul nostru, este vorba de hărți și planuri din RDG și RSR, adică Republica Democrată Germană și Republica Socialistă România.
În RDG, hărțile turistice, destinate uzului civil, eludau unele aspecte: unde se află sediile armatei, clădiri strategice, case ale demnitarilor etc. Hărțile Berlinului de Est nu prezentau Berlinul de Vest, ca și cum dincolo de graniță nu ar mai fi nimic. Sau, în alte cazuri, unele ”intrări” erau trecute drept străzi normale… De ce toate acestea? Scopul declarat era apărarea statului RDG, al interesului național. Acest scop, în practică, se traducea în zădărnicirea eforturilor de trecere ilegală a frontierei, dacă cineva își dorea acest lucru. În plus, tot din arhivele STASI, vei găsi în expoziție planuri detaliate pentru trecerea ilegală a frontierei către RFG (Republica Federală Germană).
Din România, ce vei vedea în această expoziție, sunt planuri de filaj. O parte din activitatea Securității era observarea românilor care lucrau peste graniță, cum ar fi jurnaliștii Radio Europa Liberă, ce își avea sediul la Muenchen. Aceștia erau constant supravegheați și chiar asasinați, prin diverse modalități (otrăvire, de exemplu). Erau desenate planuri minuțioase ale apartamentelor lor, astfel încât în momentul în care cineva intra în apartament în lipsa proprietarului/chiriașului, știa exact unde este baia, bucătăria, barul, biblioteca etc.
În acest context, filme precum Das Leben der Anderen/The Life of Others/Viețile altora sau Cold Waves (prezente fragmentar în expunere) primesc o nouă înțelegere, ele completând expunerea și oferind ocazia unei paralele între serviciile secrete din cele două republici.
Sunt multe planuri similare și hărți din această perioadă în arhiva CNSAS pe care ne dorim să le studiem și să le prezentăm publicului, pe rând. Cred că prezintă o istorie care trebuie cunoscută și asumată.
Fake Maps a fost realizată în colaborare cu Goethe Institut și asociația Dem Creativ, fiind curatoriată de istoricul de artă Adrian Buga. De asemenea, ea este parte a proiectului Grenzenlos. Fără frontiere. Borderless și o continuare a expoziției deschisă în această perioadă la sediul instituției amintite.
De Noaptea Muzeelor, care are loc pe 12 iunie, o vei putea vizita gratuit la sediul Muzeului Hărților, dar ea se poate vizita și după această dată, până pe 11 iulie 2021.
