Hârtia – știați că?

Cea mai mare parte a colecției Muzeului Hărților, și o bună parte din colecțiile muzeelor de artă, sunt realizate pe hârtie. Totalitatea lucrărilor realizate pe hârtie, în diverse tehnici:  acuarelă, gravură, desen în creion sau peniță, se numește GRAFICĂ. Lucrările de grafică sunt mai greu de întreținut, din cauză că hârtia, suportul pe care sunt realizate, este mai sensibilă decât alte materiale (pânză, lemn etc). Ca istoric de artă, iar apoi ca muzeograf, am vrut să descopăr această lume a hârtiei și a graficii, să o înțeleg pentru a o putea proteja. Astfel am descoperit o lume fascinantă, ale cărei câteva secrete vi le împărtășesc astăzi. Știați, de exemplu, că:

  • hârtia a fost inițial făcută din cârpe vechi? Astăzi o facem din celuloza extrasă din lemn dar în trecut, până la mijlocul anilor 1800, ea era făcută din cârpe. Punctul comun între hârtia din cârpe și hârtia din lemn? Celuloza, pentru că atât fibra textilă, de cânepă, in sau bumbac, au fibre celulozice, întocmai ca și lemnul.
  • Prețul hârtiei, deci al cărților, a scăzut treptat, odată cu fiecare nouă descoperire? La început, în antichitate, în Europa se scria pe papirus, importat din Egipt, apoi pe pergament, adică piele de animal (oaie, capră, vițel). Papirusul era greu de păstrat, costa mult pentru că egiptenii dețineau monopolul, așa că trebuia găsit un nou suport de scriere, altul decât papirusul. Odată cu folosirea pergamentului, aveți idee câte animale trebuiau sacrificate pentru ca din pielea lor să se facă… cărți? Cirezi întregi… Când hârtia a ajuns în Europa, adusă fiind din China de către musulmani, prețul cărților a scăzut mult. Se întâmpla în secolul XI, în Spania, iar din acel moment invențiile s-au ținut lanț…
  • La început, până în anii 300 ai erei noastre, cărțile erau sub formă de suluri; paginile (bucățile de papirus sau de pergament) erau cusute între ele una în continuarea celeilalte astfel încât unele suluri aveau chiar și 10 metri lungime. Inventarea codexului, a cărei formă s-a păstrat până astăzi (este forma actuală a cărților, cu paginile prinse între ele într-o parte), a ușurat foarte mult utilizarea cărților.
  • Tiparul a însemnat o adevărată revoluție pentru universul cărților europene. Dacă până atunci, în secolul XV, cărțile erau scrise de mână și deci se găseau greu, fiind dedicate unui număr extrem de restrâns de cititori, din momentul inventării tiparului cartea se ”democratizează”. Prețul scade din nou, cărțile se fac în mai multe tiraje deci ajung la mai multă lume, subiectele se diversifică, limbile de publicare la fel.
  • ”Inamicii” hârtiei sunt umiditatea, oscilațiile de temperatură și lumina naturală? Acești trei factori duc la degradări de multe ori ireversibile ale hârtiei. Așadar, dacă aveți pe acasă cărți la care țineți, încercați să nu le expuneți la lumină naturală și să le păstrați într-un mediu cu temperatură și umiditate constante.

Am enunțat mai sus doar câteva aspecte interesante legate de hârtie. V-aș mai putea vorbi despre filigran, despre evoluția științifică generată de carte, despre hârtie și tipar pe alte continente, despre cum să recunoașteți o hârtie făcută din cârpe, față de una din pastă industrială etc. Decid însă să nu o fac dar în schimb vă invit la muzeu. La Muzeul Hărților dar și la alte muzee unde sunt expuse cărți și lucrări de grafică, pentru a descoperi chiar voi această lume fascinantă.

Cristina Toma
Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Control Club

Muzică. La Control.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine