Am participat de curând la o conferință destinată specialiștilor din muzee, Museums Meet Museums 3, la care s-a discutat despre expoziții și muzee de succes, despre utilizarea tehnologiei în muzee, despre implicarea publicului, despre muzee al căror patrimoniu constă în povești și emoții și nu în colecții de obiecte. Am cunoscut curatori de la V & A Museum (Victoria & Albert Museum) din Londra, specialiști ce au realizat expozițiile block-buster David Bowie is… și The Pink Floyd Exhibition. Their Mortal Remains, curatori ai unor muzee ca The Museum of Broken Relationships (Zagreb) sau The War Childhood Museum (Sarajevo) și mulți alții. Muzeologie europeană de ultimă oră, pe pâine.
În sală însă, multe păreri contradictorii, majoritatea pornind de la definiția muzeului: Muzeul trebuie să aibă colecții de obiecte, nu de emoții; Muzeul are drept scop păstrarea, studierea și valorificarea patrimoniului, în plan secundar se află publicul; Publicul este cel care contează, care face muzeul relevant, alături de colecțiile deținute. Acestea sunt doar câteva opinii pe care le-am auzit și care m-au făcut să mă gândesc la Muzeul Hărților și la locul acestuia în dezbaterea clasic vs. contemporan.
Dar nu despre această discuție, neîncheiată încă dar care reușește să polarizeze lumea muzeală românească, doream să vă vorbesc ci despre cel mai recent proiect al muzeului – Colțul de lectură. M-aș bucura ca pornind de la acesta să notați voi locul în care Muzeul Hărților se află în discuția mai sus amintită.
Colțul de lectură reunește o selecție de câteva cărți cu subiect conex hărților (explorare, aventură, călătorie) pe care muzeul o pune la dispoziția vizitatorilor de 3-12 ani și a părinților. Este (deocamdată) o mică bibliotecă, aflată chiar în cadrul expunerii permanente, în care copiii și părinții pot răsfoi și citi cărțile și, ghidați de descrierile atașate fiecărei cărți, să găsească în muzeu hărți sau obiecte legate de povestea cărții.
Acest proiect reflectă dorința celor de la Muzeul Hărților de a oferi vizitatorilor o experiență memorabilă, educativă și hands-on, în speranța că astfel, copiii de azi își vor crea bunul obicei de a vizita muzee, că se vor simți în largul lor acolo și că vor deveni curioși să descopere lumile fascinante ascunse în colecțiile muzeale.
Și pentru că ne dorim ca experiența să fie cât mai interactivă, îi punem pe vizitatori la treabă, rugându-i să ne sugereze ce alte cărți doresc să citească la muzeu. Și de asemenea, îi așteptăm la cluburile de lectură pe care le vom organiza în Colț: vom invita scriitori, artiști, educatori non-formali, părinți, să realizeze întâlniri cu publicul de vârstă mică și să descopere împreună cărțile.
Așadar, dragi cititori, mai ales cei care aveți copii, vă aștept la Muzeul Hărților, pentru a descoperi altfel cărțile și hărțile și pentru a vă îndrăgosti de ele. Și după aceea m-aș bucura să îmi spuneți ce considerați că ar trebui să facem pentru ca Muzeul Hărților să fie așa cum vă doriți, astfel încât să reveniți mereu în el.
Cristina Toma
Manager
