Despre firescul prafului așezat pe pantofi

Atunci când universul îți livrează filmul vieții tale proiectat pe un ecran și nu oriunde ci exact în fața ta, atât de subtil încât îți trebuie timp să pricepi că tu ești cel care se joacă cu firele ce coboară din cer. Uiți despre cum curge repirația și care este mersul ei firesc, dacă vreodată a recunoscut firescul, uiți despre cine ești sau despre cine ai crezut că ești. Uiți că e un film pe care l-ai văzut și revăzut de un miliard de ori, în care tu nu știi să faci decât ceea ce ai făcut și până acum. Pentru că pur și simplu nu știi altfel. Dacă nu ai învățat să-ți bucuri inima, dacă nu știi bine nici că ai o inimă care te aude, iar ceea ce apare imediat este o judecata aspră, îți vor trebui lanuri pline de flori pe care să ți le așezi pe suflet ca să înveți despre iubirea cu parfum libertate. Atunci când dialogul este între un copil rătăcit și îndurerat și tot un copil, răspunsul nu are cum să fie altfel.  Fetița alerga de una singură, fără să privească în jur, vântul îi mângâia buclele. Se auzea dinăuntru  frica șoptindu-i cum că ceva o să se strice în forma lor, dar îl lăsa să își facă damblaua. Cum ai fi putut să i te opui vântului. Nu știa despre frică atunci, nu știa că frica are o voce și nici că își găsește cele mai întunecoase încăperi de unde îi va șopti înșelător într-o bună zi. Și că ea, frica nu e prietenă cu stomacul, dar că el încearcă din răsputeri să te avertizeze cu o forță de neimaginat. Nu știa cum e să ți se strecoare prin respirație și să îi schimbe ritmul, să se confunde cu tine și să-ți șoptească minciuni la fiecare pas, pentru ca mai târziu minciunile să devenim ceea ce credem despre noi. Alerga și nu știa că lumea e făcută altfel decât vezi tu cu ochii. Cu totul și cu totul altfel. Și în fuga ei nu își dădea timp să își tragă sufletul, nu își dădea voie să respire. Și nu pentru că asta își dorea ci pentru că asta știa. Și atât. Pentru că înăuntrul ei viețuia ceea ce o separa de ea. Oare auzim corpul care ne cere să ne aliniem la ceea ce suntem? Oare simțim că celulele știu exact cum vor să le fie și atunci ne trag de mânecă și o fac zguduindu-ne corpul? Oare știm că atunci când pâlpâie o simțire firavă care ne cântă să nu facem nimic este pentru că realmente nu trebuie să facem nimic? Știm oare să stăm întinși, cu palmele sub cap și ochii către soare și să îi dăm sângelui voie să circule liber prin corp? Fetița stătea rezemată de un copac, cu rochița așezată pe pământ și pantofii prăfuiți. Știa câtă iubire și cât frumos are înăuntru, dar le lăsa să se coacă precum cireșele. Le lăsa să pocnească de bucurie și să iasă afară fără să le cheme nimeni. Le lăsa să fie culese și iubite fără să le forțeze coacerea. Știa că nu poți îndemna o cireașă de la spate să se coacă, pentru că nu va ști să te audă. Ea știe doar limba firii, știe limba naturii, iar acolo nu e urmă de altceva decât de iubire. Iubire ce se ascunde în praful așezat pe pantofi și în fusta ce șade pe pământ, roșie în obraji, fără să întrebe, fără să refuze. În tot ceea ce acceptă să fie pentru că așa e. În spațiul aproape imperceptibil dintre ceea ce suntem și ceea ce am învățat să fim. În delicatețea cu care ne vorbește stomacul sau ficatul sau inima despre ceea ce nu iubim cu iubirea adevărată așa cum iubește praful sau așa cum iubește pământul.

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine