Despre uitarea care ne acoperă sufletele și luna în formă de creion colorat

Fetița simțise așa de când se știuse, dar nu avusese idee că navighează într-un ocean făcut din emoții. Nu știa ce sunt emoțiile. Nu știa că valurile o împing în față și în spate, o izbesc de suprafața apei, o ridică pentru a o trânti iar. Nu avea idee, pentru că stătuse în starea asta prea multă vreme, prea mult timp, prea mult timp în care creierul, plămânii și inima ei făcuseră același și același și același pas fără oprire. Acceași cărare bătătorită ani și ani, moment de moment, secundă de secundă. Aceleași reacții, aceeași suferință. Același film ce ți se desfășoară sub ochi, fără să ai habar că tu l-ai creat. Și nu te vezi, nu te vezi că simți, ești una cu emoția, care se întinde în tine precum un ocean, și te doare atât de tare încât crezi că e lipită de tine. Nu există separare. Singura ființă care îți poate îndrepta lumina către ce ai de văzut este chiar sufletul tău. Nu îți va da pace, pentru că vrea să se întoarcă acasă, cu orice preț.

Te întrebi ce e acolo în tine, nu vezi și doare atât de tare. Ce vrea de la tine, ce îți vorbește, ce vrea să îți spună? Cine e ea de fapt? Cine ești tu? De unde începi tu și unde începe suferința? De unde vine ea? O aduc ceilalți sau ne-o arată, pentru că ea e deja înăuntrul nostru? Unde stă ascunsă? Cum suntem noi de fapt? Apare când iubim? Dar știm să iubim sau am învățat iubirea? Fetița mergea pe străzile goale, își auzea pașii, își simțea tălpile. Privea în jurul ei, privea către lume, îi auzea zgomotele, iar în ea ceva se limpezea. Ceva devenea clar și luminos. Cine sunt eu atunci când am un om în fața mea? Cine rămân eu atunci când mă așez lângă un om? Mai exist sau mă dizolv? Luna era sus pe cer, se întrezărea și soarele. Dacă nu ne-ar rămâne decât inimile cum ni s-ar întâlni ochii? Ar înțelege imediat pe cine au în față? Dacă doar pentru o fracțiune de secundă am putea să simțim tot ceea ce suntem, dincolo de toate câte le purtăm în noi. Suntem inimi avide de iubire prinse în carcase de amintiri și de convingeri. Și e prea departe timpul de început ca să ne reamintim cu ușurință despre început. Ne trebuie curaj și blândețe să călcăm pământul de aici și să știm de unde venim. Curaj pentru că nu e ușor să știi că tot ceea ce ești, vezi și bândețe să accepți că ceea ce vezi, ești. Și vine o zi, măsurată în lumina soarelui și cea a lunii, când simți simplitatea faptului că înăuntrul tău este doar iubire și nimic și nimeni nu-ți mai poate lua asta. Se întâmplă să uiți iar, pentru că ai bătătorit prea mult calea uitării, dar te uiți spre cer și îți reamintești.

Simți că ai căutat asta din prima zi și nu te-ai oprit nici măcar un moment. Ai căutat înăuntrul tău, ai căutat să înlături straturi de ceață, unul câte unul. Ceață făcută din uitarea faptului că tot ceea ce cerem, tot ceea ce cântăm, tot ceea ce suflăm afară în lumea asta prinde formă. Fetița avea nevoie să știe iar, avea nevoie să afle iar că nu e singură, că nu a fost niciodată singură și că de acolo dinăuntrul ei lucrurile, oamenii, viața păreau mari și fioroase. Avea nevoie să își amintească despre iubire, despre blândețe, despre a crede. A crede în soare, în lună, în stele, a crede fără urmă de dubiu că sunt toate înăuntrul ei, iar acolo ele se transformă în creioane colorate și desenează drumul fetiței spre acasă. E desenul tău unic și așa o să rămână mereu, pentru eternitate. Și ce poate fi mai frumos decât să îți oferi iubirea și claritatea pe care le-ai primit la naștere, iar ele să îți lumineze calea de acum pentru todeauna.

1 comentariu
Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine