Un vis
Cu trei luni înainte de lansarea istoricei misiuni Apollo 11, membrii echipajului pozează cu cel mai detaliat model al Lunii existent în 1969. De la stânga la dreapta: pilotul modulului lunar – Buzz Aldrin, pilotul modulului de comandă – Michael Collins și comandantul misiunii Neil Armstrong (foto: NASA)
În urmă cu 50 de ani, într-o zi de 16 iulie, misiunea Apollo 11 își începea capitolul din Istoria Lumii. În momentul respectiv, la Cape Canaveral în Florida, zeci de mii de oameni țineau să asiste la lansare, însă milioane stăteau în fața micilor ecrane, alături de șeful NASA pentru relații publicii, Jack King, care a furnizat comentariul imaginilor.
O rachetă Saturn V a fost lansată de la Centru Spațial Kennedy pe 16 iulie 1969, ora 13:32 TU. Rachetă a intrat pe orbită 12 minute mai târziu. Peste încă 30 de minute, modulul de comandă s-a despărțit de ultimele elemente ale rachetei Saturn V, având în componența să modulul lunar (ML).
Aselenizarea
Apollo 11 a aselenizat cu mai puțîn combustibil la bord decât celelalte misiuni, astronauții confruntându-se cu o avertizare prematură privind cantitatea. S-a descoperit ulterior că această alarmă fusese provocată din cauza faptului că atracția gravitațională lunară permitea plutirea combustibilului peste senzori. În misiunile ce au urmat, au fost luate măsurile necesare.
Pe tot parcursul coborârii, Aldrin i-a transmis datele necesare navigării lui Armstrong, care conducea Modulul Lunar. Cu câteva momente înainte de aselenizare, un beculeț l-a informat pe Aldrin că cel puțin unul din cele patru vârfuri ale picioarelor Vulturului, lungi de 170,2 cm. Au atins suprafața lunară, strigând Contact light!. Trei secunde mai târziu, Vulturul a aselenizat și s-a strigat Shutdown. Au urmat primele cuvinte din seria faimoasă a lui Armstrong, „The Eagle has landed.
Pasul
La două ore după aselenizare, înainte de a începe pregătirile pentru activitățile de pe solul selenar, Aldrin a transmis câteva cuvinte, îndemnând la contemplarea ultimelor ore, ce reprezintă ele și cum s-a ajuns să aibă loc, mulțumindu-le tuturor celor care au făcut posibil acest eveniment.
După ce a caracterizat praful de pe suprafața lunară că fiind aproape că și pudra, Armstrong a pășit pe Lună, devenind primul pământean ce a pus piciorul într-o altă lume. A urmat imediat celebra frază, care ar putea caracteriza întreaga misiune Apollo 11, „Un pas mic pentru [un] om, un salt uriaș pentru omenire.”, spusă la aproape șase ore și jumătate după ce a aselenizat. Aldrin i se alătură mai apoi.
Nici măcar România regimului communist nu a putut rata un asemenea eveniment:
Pentru curioși, voi lasa mai jos și link-urile către transcrierea comunicațiilor dintre astronauți și centrul de comandă. Le găsiți AICI.
După mai bine de două ore si jumătate petrecute pe suprafața lunară, astronauții au lăsat în urmă instrumente științifice precum retroreflectorul utilizat pentru experimentul de măsurare a distanței Lună – Pământ cu ajutorul laserului, dar și un seismograf pasiv pentru a măsura cutremurele de pe Lună. Au lăsat de asemenea un steag american, o insignă a misiunii Apollo 1 și o placă, montată pe o porțiune a ML care a rămas pe Lună, și pe care erau două desene ale Pământului (reprezentând emisfera vestică și cea estică) precum și o inscripție, dar și semnăturile astronauților și a președintelui Richard Nixon. Inscripția era „Here Men From The Planet Earth First Set Foot Upon the Moon, July 1969 A.D. We Came în Peace For All Mankind.”
Au mai lăsat și un săculeț conținând o replică din aur a unei ramuri de măslin, dar și un disc de silicon conțînând mai multe mesaje. Acesta conținea mesaje din partea președinților americani Eisenhower, Kennedy, Johnson și Nixon alături cele ale altor 73 de lideri de stat, inclusiv România, prin vocea de atunci a președintelui Consiliului de Stat al R.S. România – Nicolae Ceaușescu.
Pentru sceptici, o să las asta aici:
Surse foto: NASA.
