Lașitatea intelectuală care băltește în ultimii ani în spațiul virtual al lumii este îngrijorătoare. Noi, în locul ăsta cu adieri mistice din estul Europei, parcă înlocuim lașitatea cu lenea. Care e inofensivă, pentru că nu se întărește greșit, dar impotentă, pentru că nici nu naște. Iar pericolul este să vină idei proaste, dar puternice, peste lehamitea noastră fatalistă.

În mediul academic nord-american, „ofensa emoțională“ a ajuns să fie un termen mult mai puternic decât, să spunem, „gândirea critică“ sau „libertatea de gândire“. Gender fluid, ze, political correctness, identity politics, safe spaces sunt expresii de care se agață tot mai mult studenții și nu e de mirare: în cultura urbană a generației, toleranța pare să fie valoarea supremă zilele astea. Și, hai să recunoaștem, toleranța a ajutat multe minorități să fie acceptate. Dar extrema autoindulgență în care par să fi alunecat tinerii academici este cultivată activ de cea mai mare parte dintre profesori. Or, asta duce la un efect de descentrare în buclă.

În condițiile astea, celebritatea lui Jordan Peterson ne poate da speranța că spiritul uman nu e pierdut. Psiholog clinician, critic cultural, vlogger și, nu în ultimul rând, profesor la Universitatea din Toronto, domnul Peterson vine către noi cu logica și datele statistice care să ne arate că ceea ce gândirea corectă politic se încăpățânează să impună este fals. O să auzim de la el de ce există doar două sexe, de ce femeile sunt diferite de bărbați, de ce manifestează tinerii azi, de ce a ofensa este un drept al libertății de gândire și foarte multe seminarii cu aplicabilitate practică în viață de zi cu zi.

Pentru cei pasionați de psihologie are niște serii de interpretări ale miturilor biblice de stai închis în casă zile întregi. Recunosc, mă fascinează amestecul de Jung (al cărui fan este și domnia sa) cu cercetări științifice contemporane, dar am o intuiție că nici vouă nu o să va displacă respectabilul profesor.