Sauna party

Am fost la mare în weekend; știam că va ploua, dar la fel era prognoza pentru toată țara, așa că… m-am bronzat prin pătura de nori, am prins o furtună fără ploaie care m-a alungat de pe plaja iar în ultima zi am fost alungat acasă de la prima oră de o ploaie mocănească. Și care e legătura cu vinul? Păi mai ales în vremurile astea, când pe o vreme tristă nu te mai poți retrage într-o cârciumă, s-ar impune importul rapid de tradiții de la popoarele nordice. Mergând de la Chișinau în sus, până în Helsinki, noțiunea de petrecere în saună este foarte răspândită, fiind o soluție la îndemână pentru petrecerea unei zile mohorâte, considerând numeroasele banya existente; cultural, noi, românii, nu avem afinități prea mari cu obiceiul, de altfel foarte sănătos și purificator de a combina dușurile reci cu băile de abur. Ceea ce la noi e un lux, saunele fiind întâlnite doar prin spa-urile aflate în cele câteva hoteluri de lux, la lituanieni, de exemplu, este o necesitate; bine, ei au dus la extrem această cultură și au clădit o întreagă stațiune doar din hoteluri ce dețin piscine și saune, înconjurată de o pădure nesfârșită (chiar cea mai mare din Europa, ce se întinde pe teritorii din Lituania, Polonia și Belarus); de aici și până la petrecerile ce implică și alcool nu a fost decât un pas, așa că vă lansez îndemnul de a crea cerere pentru acest segment de piată 😊 (fie vorba între noi, e bun și pentru clienți, e bun și pentru business); altfel, va trebui să mergem la Delfinariu pentru tot restul vieții.

Am căutat restaurante cu pește ’’very fresh, local’’ și am găsit doar cu produsele fraților greci. Însă caracatițele și calamarii congelați nu pot reproduce în Romania experiența grecească; midiile sunt singurele vietați din Marea Neagră care au salvat onoarea, dar cu midii nu se face primavară. E drept că am aflat că ar exista o cherhana mai la nord, o pescărie mai la sud, dar sa mergi cu mașina o oră ca să ai parte de o experiență locală nu mi se pare deloc acceptabil. După cum ziceam, midiile au fost cele ce au salvat situația, însă a apărut problema asocierii: doar câteva vinuri listate, majoritatea din gama entry level cu prețuri de 3-4 ori mai mari; aveam niște sticle în portbagaj, însă invenția numită taxă de dop, prin care poți bea propriul vin într-un restaurant beneficiind de serviciile ospătarului contra unui comision nu este înca popularizată; comunitatea wine lover-ilor merge cu vin propriu chiar și la nunți, asta ca să întelegeți importanța alegerii unui vin în concordanță deplină cu momentul (precum toti ceilalți aleg cu grijă outfit-ul). Ține tot de noi să schimbăm trendul, așa că vă lansez încă un îndemn: întrebați de “cork fee” în restaurantele unde vinurile sunt puține și scumpe; cum livrările au explodat în perioada pandemiei, sunt șanse să vă fie livrat un vin la restaurant mai repede decât ar aduce chelnerul un pahar din vinul casei. Experiența asocierii vinului potrivit este plină de satisfacții, așa că merită un mic efort.

Într-o realitate utopică aș fi asociat platoului de midii un muscadet din Valea Loirei, însă acest soi e foarte puțin importat în Romania (cumva tot cererea poartă răspunderea pentru așa ofertă), așa că am ales un sauvignon blanc dobrogean din oferta restaurantului și acasă am deschis un riesling de Rhin australian. Produs în crama ce a fost desemnată Vinaria anului 2020 în Lumea Nouă, acesta m-a impresionat prin nasul curat, clar, de arome de hidrocarburi (o tipicitate a soiului ce sugerează ca s-a lucrat bine), prin mineralitate și aciditatea de oțel, combinată cu lipsa zahărului rezidual; un “bone dry” (foarte sec, dacă ne-am încumeta să traducem termenii consacrați) ce ar fi făcut față chiar și unui pește gras de apă sărată. Deși în secetoasa și torida Australie strugurii ar trebui să obțină un nivel ridicat de zahăr prin supracoacere, măiestria vinificatorului (o entuziastă bulgaroaică) a făcut ca vinul să aibă doar 11 grade alcoolice (probabil a dat startul culegerii strugurilor înainte de coacerea deplină, când aceștia au atins un nivel de aprox 190 g zahăr/litru; conversia zahărului în alcool, în urma procesului de fermentare, se face după formula 17 g de zahăr la un grad de alcool). Având experiență cu rieslinguri de 8-9% alcool, vă asigur că e întotdeauna mai plăcut să bei fără să te doară capul sau, mai rău, fikatul 😊

Ne vedem diseară la Gastrolab să asociem stridii cu bule?

Emil Popescu
Emil Popescu

noi seara nu mâncăm (și nu bem), doar asociem

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Control Club

Muzică. La Control.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Emil Popescu

noi seara nu mâncăm (și nu bem), doar asociem

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine