Ce putem învăța din victoria de la Paris a Simonei Halep

A avut mult de așteptat pînă să se întîmple, dar s-a întîmplat: Simona Halep a cucerit sîmbătă primul ei trofeu de Grand Slam din carieră. O victorie imensă din care și noi, muritorii de rînd, putem extrage cîteva învățăminte.

Despre muncă vs. talent

Mai ales într-un sport precum tenisul, talentul este important, însă doar muncind pe brînci poți afla cît de talentat ești. Există mulți oameni (talentați) care nu află niciodată care este adevărata măsură a talentului lor, și asta pentru că nu au fost dispuși să muncească, preferînd să își lase talentul să se descurce de unul singur. Dar talentul niciodată nu se descurcă de unul singur. E nevoie de muncă.

După finala de anul trecut pierdută în fața Jelenei Ostapenko, înfrîngere care a durut-o probabil cel mai tare dintre toate, Simona a spus că trebuie să muncească mai mult. Și a muncit. Munca este cea care i-a adus acum cea mai mare victorie a carierei.

Despre perseverență vs. renunțare

A persevera înseamnă „a stărui cu răbdare și cu convingere într-o acțiune“. Perseverența înseamnă, așadar, tenacitate, răbdare, stăruință. Simona ne-a învățat că perseverența dă roade. Renunțarea nu face parte din dicționarul ei. Cel mai simplu pe lumea asta e să renunți, mai ales atunci cînd dai de greu.

Despre credință

Este esențial să crezi. Credința e o forță teribilă care te poate duce departe. Credința este sora mai mare a încrederii. E important să ai încredere în tine, dar și mai important e să crezi în tine. (N-o să auzi niciodată pe cineva spunînd: „Am încredere în Dumnezeu“. În Dumnezeu poți doar să crezi. Sau nu.)

Există în nuvela „Seymour: o prezentare“ a lui J.D. Salinger un paragraf în care personajul Seymour îi vorbește fratelui său, cu doi ani mai mic, Buddy, despre scris. Visul lui Buddy era să devină scriitor. Scria diverse povestiri și i le arăta lui Seymour pentru ca acesta, cu geniul pe care îl avea, să îi spună părerea lui. „Cînd a fost scrisul vreodată profesiunea ta?“, îi spune Seymour. Și adaugă: „Întotdeauna a fost religia ta! Nimic altceva“.

Mutatis mutandis, aș îndrăzni să spun că, pentru Simona, tenisul a fost mereu și continuă să fie propria ei religie. Ea și-a încărcat întreaga viața în racheta de tenis și și-a turnat inima în jocul pe care și l-a șlefuit de la an la an.

Despre înfrîngeri vs. victorii

Înfrîngerile nu sînt un capăt de lume și nu sînt un capăt de drum. Pentru o persoană care își face din muncă și tenacitate un mod de viață, înfrîngerile sînt lecții, nu mai puțin prețioase decît victoriile. Înfrîngerea de anul trecut în fața Jelenei Ostapenko, mult mai mult decît înfrîngerea din finala cu Șarapova din urmă cu patru ani, a durut al naibii de tare, dar Simona a știut să-și convertească durerea într-un combustibil care o să ducă departe, cît mai departe, pe propriul ei drum.

Despre oamenii cu care ne înconjurăm

Este vital să întîlnești în viață oameni cu o energie bună care să îți insufle forță, încredere și curaj, pentru a simți cum din adîncul tău se ridică un val de energii care te reașază pe drumul cel bun. Întîlnirea Simonei cu Darren Cahill a fost esențială. El i-a remodelat Simonei nu doar jocul, ci și mentalitatea și caracterul. Tenisul este și un sport al minții. Un psihic puternic poate face diferența atît pe teren, cît și în viață.

După eșecul de la Roland Garros de anul trecut, oamenii importanți din jurul ei i-au recomandat să lucreze cu psihologul Alexis Castorri, o specialistă care mai lucrase cu sportivi precum Andy Murray sau Kevin Anderson. Cahill a spus că munca lui Castorri a fost decisivă pentru Simona.

Despre gura lumii

Oricîtă autonomie (interioară și exterioară) am avea, sîntem adesea afectați de ceea ce cred și spun alții despre noi. Gura lumii nu adoarme niciodată. Au existat multe voci care au pus la îndoială legitimitatea Simonei de a ocupa locul 1 WTA. Jucătoarele care au ocupat locul 1 mondial fără să fi cîștigat în prealabil vreun Grand Slam mereu au fost puse sub semnul întrebării. Caroline Wozniacki știe cum vine asta, și ea nu a fost singura jucătoare aflată într-o asemenea postură.

Au fost 31 de săptămîni în care Simona a avut și ea de dus pe umeri această povară. Povară de care tocmai s-a eliberat, o dată pentru totdeauna.

După finala de sîmbătă, Andrea Petkovic a avut un tweet nervos în care le sugera heitărilor, adică celor care nu au crezut că Simona poate cîștiga vreodată un Grand Slam din cauză că ar avea un psihic slab, să își înghită limba. Andrea se bucura că Simona le-a închis gura celor care o contestaseră.

Însă important nu e să le închizi oamenilor gura, ci să le deschizi ochii, mintea, inima, să le arăți că prin munca pusă în slujba talentului, prin perseverență, credință și luptă asiduă cu demonii interiori poți face ceva măreț în viață. Simona a făcut. Iar noi nu putem decît să îi mulțumim pentru toate emoțiile pe care le-am trăit și lecțiile pe care le-am învățat datorită ei.

3 comentarii
    Mãr Gelatu’

    Da! Nu credeam, trebuia sa ii iasa pina la urma. Emotii si efort, pasiune si lupta. “Binili invinge!”

    Cristian B

    Iscusit scris, si atent punctat. Da, este un intreg de forte si eforturi care au contribuit la aceasta victorie. Inclusiv, gandirea pozitiva.

      Permalink

      Unde e Mitoș cu optimismul și gândirea pozitivă /Ma ajută să trăiesc din plin/Știu să intru pe regim de fericire /Și noapte pot să fac un cer senin!

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.