De ce nu îmi place Muse și ce înseamnă asta

În ultimele luni am început să acord mai multă atenție trupei Muse, în mare parte mulțumită lui Paul, care a scris și un articol foarte bine documentat pe tema asta . De asemenea, are obiceiul ca în fiecare emisiune să pună cel puțin o melodie a trupei. L-am văzut atât de entuziasmat încât am zis să le acord o șansă.

Pentru a-mi forma o opinie despre trupă, am ânceput prin a asculta cel mai recent album al lor, Simulation Theory, aparut în 2018. Conceptul prezintă tema opresiunii sub forma melodiilor electronice din anii ’80. Cel mai mult am apreciat intro-urile, dar am inceput să observ cât mai multe similarități cu stilul celor de la Daft Punk în Random Acces Memories. Niște exemple bune ale acestui “împrumut” sunt The Dark Side (Muse), foarte similarp cu Giorgio by Mororder (Daft Punk) sau Blockades cu începutul de la Give Life Back to Music, marea diferenta fiind falsetto-ul marca Thom Yorke.

Cea mai evidentă comparație pe care am întalnit-o este cea cu Radiohead. Mi s-a spus că “dacă îți place Radiohead, sigur vei iubi Muse”. Ei bine, nu e chiar ața, fiindcă de multe ori nu poți diferenția cele doua trupe. Chiar și Matt Bellamy a afirmat, că una din marile sale surse de inspiratie a fost Radiohead, dar intrebarea rămâne: unde se termină inspirația și când începe copierea. Alte influențe aparente mai sunt Queen și Pink Floyd. Așadar, nu sunt un mare fan al trupei deoarece nu reprezinta inovația pe care pretind să o aibă.

Acum că am stabilit că nu îmi place Muse, nu înseamnă că nu respect ascultatorul de Muse. De fapt, articolul ăsta nu e o încercare de demontare a trupei, ci modalitatea mea de a prezenta o modalitate de a soluționa discrepanțele între persoane. Cum ar fi fost să reneg fiecare persoană care nu are aceleași puncte de vedere cu mine?! După ce că trăim într-o societate deja divizată, ar mai lipsi să ne căutăm mai multe motive pentru a accentua aceasta tendință. În final, din finalul discursului meu de trei paragrafe, te indemn pe tine, tu cel care citești, să probezi ipotezele altora, înainte de a ajunge la un verdict. În final, pot spune că generația mea a devenit mult mai tolerantă și a ajuns să prețuiască mai mult ca orice armonia. Mesajul acesta e pentru cei care se preocupă mai mult de răul altuia decât de sine. Totodată, vă invit să citiți articolul lui Paul!

Alex Chiric, clasa a 12-a, Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță”

2 comentarii
    MARIUS CONSTANTIN

    Salut Alex! Interesant articolul tau. Si o spun in calitate de mare fan al trupei Muse. Am o curiozitate? Studiul tau a inceput si s-a oprit la cel mai recent album? Eu am descoperit trupa cu adevarat in anul 2012, pe cand au lansat “The 2’nd Law”. Mi-a placut enorm dar si mai mult prestatiile Live gasite pe net (neaparat de vazut concertul de la Roma din 2013!). Observ cum vechii fani ai trupei sunt blocati in timp apreciind doar primele lor albume. Intr-o anumita masura sunt de acord cu parerea lor. Asa ca … eu spun ca ar merita rascolit mai mult. Succes!

      Chiric Alex

      Salut! Am ajuns si la second law, iar similitudinea o regasesc cand compar cu Kid A. Pana la urma am ajuns la concluzia ca tine mult de persoana care asculta. Muse e mai recent, mai apropiat de contemporan, in timp ce Radiohead a dat tonul stilului respectiv. Iti recomand sa le dai o sansa si sa asculti albume precum Ok Computer sau In Rainbows si sa te intorci cu o opinie. Intr-adevar greu de digerat, dar dupa ce te prind, nu iti mai dau drumul. De asemenea, versificatia este mult mai profunda, dar similara.

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine