De ce să salvezi pădurea: argumentele unui iubitor de povești

Închid ochii şi îmi imaginez păduri întinse, dese, bogate în arbori, ape şi animale; întunecoase, misterioase şi încâlcite. Respir cu oarecare nostalgie şi, totodată, mă cuprinde neliniştea în faţa unui tărâm cu totul necunoscut, umbros, cu sunete şi mirosuri străine.

În pofida sentimentelor noastre de azi, la început pădurea a fost un puternic rival al oamenilor. De la pădure răpeau loc pe care să-şi întemeieze aşezările, iar pădurea încerca să îl recupereze şi să-i alunge, ameninţîndu-i. Cădea peste oameni, trimitea mesageri, stabilea limite. Avea paznicii ei, făpturi ale imaginarului, care, treptat, au fost daţi la o parte.

Ce facem astăzi prin pădure? Un grătar, ne dăm cu bicicleta, alergăm, culegem leurdă primăvara, apoi mergem acasă, unde ne îngrijorăm de incendiile şi defrişările masive. Ne revoltăm, sădim arbori, curăţăm apele. Ne-am împărţit în tabere: unii taie, alţii plantează; unii împuşcă, alţii protejează specii pe cale de dispariţie.

Simţim că am ajuns într-o relaţie fragilă şi dezechilibrată cu întreaga natură, pe care vrem să o recuperăm. Dar ca să facem asta, de folos pot fi nu doar reîmpăduririle, ci şi recuperarea şi adaptarea unui mod de gândire asupra relaţiei oamenilor cu natura sălbatică, cu pădurile, apele şi arborii. Vorbim despre o relație străveche, exprimată prin legende şi basme despre copaci şi Drăgan Cenuşă, cel care s-a retras 1000 de ani într-un nuc, prin rituri ce reglementează călătoria prin tărâmul Mumei Pădurii şi alte iniţieri. Prin amintiri cu lupi, vulpi, urşi şi vidre, ori semnele pe arbori ce configurau teritorii şi hărţi mentale ori transmiteau mesaje călătorilor, dar şi prin tehnici ale defrişărilor.


Poveştile sunt de multe feluri şi vin din multe timpuri. În ceea ce mă priveşte, vorbesc despre cele care au fost create în cadre ale culturilor premoderne, dar cărora le găsesc relevanţă pentru noi, cei din epoca post(post)modernă a tehnologiilor şi permaculturii. Atunci când spun o poveste, caut să descriu şi ansamblul de credinţe şi practici care acompaniau respectiva poveste. Împreună ele exprimă un mod de interpretare a lumii şi implicit a relaţiei cu natura. O relație de schimb al darurilor.

Dacă începem să repovestim mai vechile legende, construim, vrând-nevrând, în felul nostru de azi, un mesaj pe care, apoi, nu avem decât să îl integrăm în noua noastră viziune asupra lumii. Vom înțelege mai clar de ce e necesar să ne modelăm comportamentele, să nu culegem niciodată până la capăt ceea ce ne este oferit, ca să nu epuizăm puterea de rod a pământului.

Autoarea articolului, etnologul Laura Jiga Iliescu, te invită din 28 noiembrie la cursul Poveștile Pădurii – Scurtă plimbare etnologică printre arbori susținut la Fundați Calea Victoriei.

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Control Club

Muzică. La Control.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine