Deci, ce-am pățit eu, am avut niște amenzi pe care nu le-am achitat și când îmi era lumea mai dragă, chiar înainte de Sărbători, m-am trezit cu o poprire pe card. Nu era o sumă prea mare, dar să zicem că erau banii pentru cadouri, plus cheltuieli. Bun, mă duc la Taxe și Impozite, acolo plin. Caut ghișeul pentru popriri și altele. Coadă, parfum de frustrare. Desigur, îmi răsare Kafka în minte. Aștept. Cine-i ultimul la popriri? Eu, sărumâna. Coada crește, văd alb-negru, ca-n filmele noir, parfum de sictir, dar cu suspans. Mă mai gândesc la ale mele, mai urmăresc portrete, într-un final îmi vine rândul la ghișeu. Întind buletinul:

– Bună ziua, pentru poprire, mă scuzați, n-am mai pățit, dar mi-au dispărut banii de pe card și m-am panicat, știți, vin Sărbătorile, zâmbesc ușor sarcastic, dar cu pace în suflet. Doamna de la ghișeu:

– Ei, v-ați panicat, aveți câteva amenzi cumulate, așa, încă una…, de aici și suma cumulată.

Eu:

– Și, deci, practic, acum sunt la zi.

Doamna:

– Da, desigur, dar fiindcă vin Sărbătorile și, după ce am oprit banii, nu v-a rămas mare lucru pe card, oficiul nostru vă vine în întâmpinare cu programul „Moșu’ nu-i robot!“.

Eu, stupefiat:

– Poftim!?

Doamna:

– Da, fiindcă știm prin ce treceți, aveți o mamă, un tată, o soție, un copil, nu-i așa?

Eu, și mai stupefiat:

– Glumiți?

Doamna:

– Nu, cum să glumesc? Sau credeți că noi suntem aici o adunătură de sadici? Nu, nu suntem! Dimpotrivă, uitați-vă acolo, pe perete, ăla e sloganul nostru, vedeți? Scrie negru pe alb: „Oferă empatie și vei primi empatie!“. Dar să nu pierdem vremea, că mai sunt și alții la coadă, deși tăcuți, știți bine ce le trece acum prin minte! Deci, facem așa, acum că vin Sărbătorile noi vă plasăm banii înapoi pe card, iar, ca să nu spuneți că cei de la Taxe și Impozite nu știu ce înseamnă să fii darnic și bun cu aproapele, vă vom dubla suma, ce părere aveți?!

Eu, cu o senzație de sufocare:

– Pe bune!?

Doamna:

– Extrem de pe bune! Stați o secundă să rezolvăm chiar acum, aveți cardul la dumneavoastră?

Eu:

– Da!

Doamna:

– Perfect, stați o secundă… Angela! Angela, mă auzi? Da! Vezi că a venit domnul Micleușanu, știi…, cu poprirea aia, cu amenzile! Așa, bun, bagă-i suma aia înapoi, de două ori, că mi-a promis că după Sărbătroi o să vină pe la noi cu o cafea și-o ciocolată și o să plătească amenzile alea, fără constrângeri… sau, ce zici Angela, poate îl scutim de amenzi, că vin Sărbătorile, ce zici? Îl scutim, normal! Bun, păi dară bagă suma aia dublată! Ai băgat-o deja?! A, super! Gata, domnule Micleușanu, banii sunt pe card! Tre’ să vă vină un mesaj pe mobil.

Kling! Kling! Îmi vibrează telefonul. Îmi tremură mâna! Deschid. Mesaj: „Nu uita să iei cafea, ciocolată… și-o pâine! Pup“.