Fetița care nu știa să scrie și nu știa să deseneze

A fost odată o fetiță care nu știa să scrie și nu știa să deseneze și nu știa mai nimic. Își știa însă sufletul, iar el vorbea prin ea, cânta prin ea, dansa prin ea, exista prin ea. E cel mai simplu lucru cu putință și cel mai complicat în același timp. Să lași sufletul să zboare prin lume când el știe să zboare doar printre ceruri. Să îți lași sufletul să zboare printre mințile oamenilor e complicat, pentru că rar ne mai folosim de el. Iar când nu îl mai asculți, ușor, ușor, se va face nevăzut. Linia care separă binele de rău sau frumosul de urât e atât de fină încât de multe ori ni se agață firul de degete și credem că ceea ce facem este în serviciul binelui sau al frumosului, dar al cui bine și care frumos. Singurul fel în care poți să știi pe care tărâm te afli este să stai și să simți. E liniște în tine? Auzi sunetul aerului? Atunci faci ce trebuie. Din liniște se nasc toate. Îți curg lacrimile și le lași să curețe totul fără să le mai înnozi pe degetele ce le sterge. În loc se va așterne zâmbetul, va crește din pământ bine udat și va rodi ori de câte ori vei avea nevoie de el.  Zi de zi între miliardele de fire printre care se pierdea, fetița se întreba care sunt ale ei, și care sunt ale celorlalți. Le alegea pe cele mai colorate, le aranja cum îi dicta inima, mov lângă roz și roz lângă galben, le amesteca iar și iar și apoi o lua de la capăt. Te temi de cine, fetițo? Ea își ridica ochii, inima începea să-i bată cu putere. Cunoștea bine vocea asta. De cine te mai temi tu acum?

Atunci e acum?

Acum e acum, iar atunci a fost atunci. Simplu.

Așadar? Ce te ține pe tine în atunci și nu te lasă să fii în acum?

Fetița își lăsă ușor fața să îi cadă pe perna moale, inima continua să îi bată dezordonat. Cum e să fii în acum și cum e să fii plecată din atunci definitiv? Nu mai ești ce ai fost atunci ci doar ce ești acum. Gânduri, gânduri, gânduri.  Sări din pat și se așeză la masa ei de desen. Își așeză o foaie în față. O privi câteva momente. Inima îi exploda iar afară din corp lăsând urme pe piele. Avea nevoie să fie doar cu sufletul ei, așa că luă un creion și începu să deseneze. Linia se unduia pe hârtie  întorcând mereu privirea către mâna fetiței. Nu lăsa creionul să zburde încă, îl ținea strâns, de frică să nu își facă de cap. Și dacă și-ar fi făcut de cap ce s-ar fi întâmplat? Căută apoi un albastru aprins. Îl așeză pe hărtie apăsând. Și-ar fi dorit ca albastrul să explodeze emoție, să iasă afară și să miște sufletul din loc. Începu apoi să tragă linii roz. Florile se încăpățânau strigându-i că ele trebuie să iasă perfect. Fetița, trăgând linie după linie, le dădu de înțeles, cu blândețe, că o să hotărască ea cum să fie florile oricât de mult și-ar fi dorit să fie ca ele. Urma apoi pălăria, și zâmbetul și celelalte flori, și una câte una prindeau contur și se transformau într-o poveste atât de frumoasă. O poveste pe care fetița nu o vedea cu ochii, dar o auzea cu sufletul. Dacă te uitai cu atenție toate erau stângaci desenate, dar aveau în ele, precum copacii, sevă. Și o simțeai cum curge înăuntrul desenului. Florile priveau din glastră și zâmbeau, șoptindu-și între ele că cele din desen nu seamană nici pe departe cu frumusețea lor, dar că le pot accepta drept rude îndepărate. Au ceva ce noi nu avem, spuse un trandafir drăgăstos. Da, da, o stângăcie deliciosă se hlizi o lalea. Fetiței i se prelingeau lacrimile pentru că în sfârșit înțelesese. În sfârșit văzuse ceea ce căutase ani și ani. Așteptarea de atunci se transformase în așteptarea de acum. Iar ceea ce aștepta acum era ceea ce primise atunci și nimic mai mult. Toate se așezau ca într-un puzzle, puse cap la cap acolo conduceau. Către așteptare. Așteptarea ce atunci îi adusese atâta suferință, era acolo. Încapsulată. Păstrată. Conservată. Filmul ce se derula acum în fața ei era ceea ce ea avea înăuntru și nimic mai mult. Căutați așadar în ceea ce desenați, în ceea ce iubiți, în ceea ce doare, în ceea ce aduce suferință. Ele sunt adormite ca într-un beci, nu știm de ele, dar ne ghidează viața și suflul. Căutați neîncetat și acolo o să găsiți răspunsul. Căutați și respirați aerul de acum.

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine