Monomorium pharaonis sau furnica faraon este o specie invazivă care astăzi este răspândită aproape pe tot globul.

Figura 1: Monomorium pharaonis – lucrătoare

Deși Carl Linnaeus a descris  în 1758 acestă furnică din Egipt, nu există dovezi potrivit cărora specia să fie nativă din această regiune. Mai degrabă, specia este rară în Egipt și în Nordul Africii, în general.  Conform noilor studii, furnica faron este originară din Asia tropicală (Estul Indiei). În această zonă se reproduce  în zone naturale, iar coloniile sunt formate independent de către regine în sol sau sub pietre. Specia s-a extins cel mai probabil prin comerț, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea deja era cunoscută de pe toate continentele, cu excepția Antarcticii.

Figura 2: Distribuția furnicii faraon pe glob (după Wetterer, 2010)

Prezența furnicilor în case nu este ceva neobișnuit, însă furnica faron preferă apartamentele. De ce? Motivul e unul foarte simplu. De-a lungul anului furnica găsește în permanență condiții optime (temperatură, umiditate și hrană). Furnica faraon este extrem de ușor de identificat  având în general fiind galbenă (abdomenul mai întunecat) și este foarte mică (doar 2 mm). Lucrătoarele au un ac nefuncțional în capătul abdomenului care este folosit pentru eliminarea feromonilor (semnale chimice utilizate în comunicare, marcarea teritoriului, atractant sexual etc.), iar cu ajutorul antenelor “citesc” mesajele subliminale. În fiecare dimineața, furnicile cercetaș vor căuta hrană. Odată găsită, va fi transportată la mușuroi. Folosind feromonii vor marca mai intens ruta de la mușuroi la sursa de hrană. Când sunt în căutare de noi teritorii vor lansa un număr masiv de furnici cercetaș care vor explora la întâmplare posibile surse trofice, eliminând permanent feromoni. Astfel, în timp scurt vor găsi resursele necesare.

Figura 3: Comunicarea prin intermediul antenelor

Colonia este alcătuită din mai multe regine, masculi înaripați, lucrătoare, ouă, larve și pupe. Durata maximă de dezvoltare (în condiții de temperatură de 27°C și umiditate 80%) de la ou la adult durează 45 de zile. Împerecherea are loc în mușuroi și se poate realiza în practic orice perioadă a anului, în condițiile în care trăiesc în locuințe încălzite.

În România, cel puțin oficial, a fost semnalată din câteva orașe (Figura 4), însă aceasta este răspândită peste tot.

Figura 4: Distribuția furnicii faron în România (Tăușan & Markó 2011)

Cum ajunge în apartamentul nostru? Dacă ți-ai cumpărat un ghiveci cu flori, sunt șanse foarte mari ca în acel pământ să zacă o colonie de furnica faraon gata să devină colocatar. Mai mult, au prostul obicei să își facă mușuroi în pardoseală sau chiar în pereți.

Dacă prezența altor furnici în locuințelor noastre este cel mult  deranjantă din punct de vedere vizual, furnica faron ridică alte tipuri de probleme. Aceste furnici pot fi vectori pentru Streptococcus și Staphylococcus, fiind semnalate și cazuri de mușcături la bebeluși în cadrul spitalelor.

Combatarea acestor furnici este extrem de dificilă. Acest lucru se datorează faptului că furnicile faraon proliferează prin fracționare sau satelitare. Mai exact, o parte mică a coloniei (care include regine, lucrătoare și odrasle) poate să părăsească colonia și să caute alt loc în care să formeze o nouă colonie. Acestă particularitate face acestă specie să fie cu adevărat specială. Evolutiv acest lucru poate fi explicat pe baza asemănării ridicate din punct de vedere genetic dintre mușuroaiele vecine. Astfel, dacă mușuroiul central este afectat, indivizii pot ocupa unul din celelalte mușuroaie.  Practic, dacă încercam să scăpăm de ele cu insecticid le vom ajuta să se dezvolte și mai mult. Reginele vor sesiza pierderile și vor produce și mai multe ouă.

Chiar dacă furnicile faron par indestructibile, există soluții care să le reducă puterea. Mai exact, utilizarea S-Metroprenului (un hormon care reglează creșterea la insecte) îți poate salva apartamentul. Acest hormon pulverizat pe momeală și transportat de lucrătoare înapoi în mușuroi va bloca creșterea următoarelor furnici și astfel colonia nu se va mai dezvolta. Evident contează și gradul de invazie. Dacă specia și-a făcut mușuroi în tot blocul, va fi foarte complicat să scapi de acest musafir.

Sursă foto furnici, aici.

Bibliografie:

Tăuşan, I., Markó, B., 2011 – New records of the pharaoh ant Monomorium pharaonis  (Linnaeus, 1758) (Hymenoptera: Formicidae) in Romania.  Entomologica Romanica 16: 23-26

Wetterer, J.K., 2010 – Worldwide  spread  of  the  pharaoh  ant,  Monomorium  pharaonis  (Hymenoptera:  Formicidae). Myrmecological News, 13:115-129