Formica rufa – furnica roșie de pădure

Formica rufa sau furnica roșie de pădure aparține familiei Formicidae a ordinului Hymenoptera, alături de viespi și albine. Se cunosc circa 15.000 de specii furnici pe glob, iar în România aproximativ 120. Având o astfel de diversitate există particularități biologice și ecologice pentru fiecare dintre aceste specii. Practic, fiecare specie de furnică are o poveste specială care merită cunoscută. Totuși majoritatea speciilor de furnici prezintă o structură ierarhică (existența a diferitelor caste: lucrătoare, masculi și regine sau mătci), generații suprapuse și o ierarhie reproductivă (lucrătoarele sunt sterile, doar masculii și reginele fiind capabile de reproducere) în cadrul coloniei.

Grupul Formica cf rufa cuprinde numeroase specii, fiind distribuite în emisfera nordică. În Europa sunt prezente 6 specii din acest grup, iar în România 3 (F. rufa, F. polyctena și F. pratensis). După cum le spune și numele, furnicile sunt roșii, dar aceasta culoare caracterizează doar capul și toracele, abdomenul fiind negru.

Trăiesc în general în păduri însă le preferă în special pe cele de conifere (brad, molid sau pin). Această preferință se explică prin faptul că furnicile vor folosi cetina în construcția de mușuroaiele. Construcția unui astfel de mușuroi se începe la baza unui arbore, și fiecare membru al coloniei participă activ pentru binele coloniei. Mai mult, vor selecta acei arbori care sunt la marginea pădurii sau care se află într-o zonă deschisă pentru a putea beneficia de energia oferită de lumină și căldura solară.

Sigur v-ați întrebat câte furnici trăiesc într-un mușuroi. Ei bine, în cazul furnicilor din genul Formica, numărul indivizilor dintr-un mușuroi variază de la 500 la peste 300 de milioane de lucrătoare. Aceste mușuroaie pot ajunge la dimensiuni spectaculoase (aproximativ 2 m înălțime). În cazul furnicii roși de pădure, mușuroaiele adăpostesc între 100.000 până la 400.000 de lucrătoare și circa 100 de regine. Deși furnicile se trag din viespi, acestea nu sunt bune zburătoare, iar faptul că mușuroiul este construit pe sol îl face vulnerabil la prădător (ex. urși, alte furnici). Însă după cum vine vedem, furnicile roșii sunt surprinzătoare din nou. Mai exact, lucrătoarele de Formica rufa apară mușuroiul împroșcând cu acid formic care este stocat în abdomenul lor. Deși multe furnici sunt prevăzute cu ac în capătul abdomenului, la furnicile roșii acesta lipsește. Natura le-a oferit în schimb mandibule puternice care pot fi folosite atât în atac cât și în defensivă.

Furnicile roși de pădure sunt componente importante ale ecosistemelor forestiere, fiind considerate adevărați ingineri ai acestora, participând activ la procesele care au loc la nivelul solului: neutralizează pH-ul solului și contribuie la creșterea productivității acestuia. Nu în ultimul rând, sunt prădători generaliști, astfel o serie de populații de  “dăunători” forestieri sunt controlate de furnicile roșii de pădure.

În urma unei competiții desfășurate în mediu on-line, Formica rufa a fost desemnată”Insecta anului 2019”, cu 54.7% din voturi. Marea majoritate a voturilor a venit din partea tinerilor, semn că furnicile încă stârnesc curiozități.

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine