Să mai resetăm normalitatea din când în când
Un film special, aproape de nepovestit: Institute Benjamenta (1995, Quay Brothers) e o lucrare de artă, în esență. Dar pe problematici adânci. Dezvățare, ascultare, masochism, ocultism. E de văzut mai degrabă noaptea, când simțurile sunt ușor alienate, adică mai pe unda filmului. E mai simplu de ajuns la rezonanța lui misterioasă. Oricum, iubitorilor de ”apăsător” sau de ”grotesc și post-oniric”, ca să nu zic dark, le recomand toate lucrările gemenilor Quay. Animații stop-motion, în special.
Școala lui Swankmajer, tăticul lor spiritual, pe care la anumite paliere frații Quay l-au întrecut. Dar nu despre competiție e vorba, ci despre artă! Despre catacombele ființei, despre angoasă, anxietate, atmosferă kafkiană, stranietatea înstrăinării, credeți-mă, pe la un 22.00, vă așezați frumos, să aveți un ceai, o apă, o bere la îndemână (să nu vă bată nimeni la cap vreo 2 ore) recomand căștile pe urechi & puneți Institute Benjamenta la rezoluție cât mai bună. Atenție la sunet, la imagine și veți observa… și mai lăsați dracului înțelegerea sau rațiunea, măcar un pic. Mai relaxați-vă și voi 🙂
