Păsări pe care nu ai cum să nu le vezi pe baltă

Îi știți pe oamenii ăia care se întorc de la pescuit și se plâng că nu au văzut decât ciori și pescăruși?

Recent întors din Deltă, unde am avut ocazia să fac o tură cu barca pe un traseu aparent banal, am rămas impresionat de câte specii de păsări comune din habitate umede am reușit să văd în doar 4 ore de plimbare.

Sigur, dacă nu eram cu 50 de oameni după mine și nu am fi avut program de masă și relaxare probabil aș fi putut să văd și mai multe, dar speciile “principale”, dacă le pot numi așa, nu am avut cum să le ratez. De aceea, pentru aceia care nu se pricep la păsări deloc și nici nu mi-au cumpărat cartea cu cele mai comune păsări din lunca și Delta Dunării (disponibilă aici: http://bit.ly/albumpasari), m-am hotărât să vă fac un mic îndrumar, indiferent că mergeți în Cazanele Dunării, în Insula Mică a Brăilei, în Delta Dunării sau în orice loc de la Dunăre aveți acces la o barcă (cu motor sau cu vâsle) pentru câteva ore.

În primul rând să vă prezint un mic top al celor mai ușor de văzut specii acvatice, pe care nu le puteți rata dacă îmi ascultați sfaturile, răsfirate printre rânduri, mai jos. Bonus, vă învăț și cum să recunoașteți ușor aceste păsări, pentru a nu le confunda cu altele. Sunteți gata? Să începem! Dar înainte de a prezenta păsările, primul sfat: lăsați piscina, barul și în general unitatea de cazare și mergeți cu barca la plimbare, că de aia ați venit pe baltă. Și nu, mersul cu “pasagerul” până la Sfântu la festival nu înseamnă că ați mers în deltă, ci că vă păcăliți singuri.

Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo)

Poate una din păsările momentului datorită elucubrațiilor unui ministru de tristă amintire, cormoranul mare este pescarul suprem. Negru, cu o anvergură medie a aripilor dar ușor de recunoscut și în zbor și pe sol/apă, această pasăre este ușor de văzut oriunde ați merge cu barca, dar… important e să ieșiți de pe șenalul navigabil și să căutați ape mai puțin adânci. Aceste păsări, ce-i drept, prind pește și pe Dunăre, dar preferă să vâneze în apele limpezi ale lacurilor și altor zone inundate, unde aluviunile sunt filtrate de vegetație.

Cum îi puteți deosebi de celelalte specii de cormorani? Simplu – acesta are o pată galbenă la baza ciocului, este de talie mare, ciocul este mare, lung, puternic, incovoiat, iar în zbor, pe corpul păsării se distinge o pată albă în apropierea cozii.

Egreta mică (Egretta garzetta)

Un alt pescar iscusit este această pasăre de talie medie, de culoare alb imaculat, pe care o puteți vedea oriunde e un mic luciu de apă. Exemplarele cuibăritoare au un mic moț de pene la ceafă, prezent doar în perioada nupțială (aprilie – iunie), astfel că dacă vedeți acest mic moț de pene nu o veși putea confunda cu surata ei mai mare, pe care o voi prezenta puțin mai jos.

Mai este ușor de recunoscut și după după ciocul negru, picioarele negre terminate cu degete galbene, ușor de văzut și în zbor. Își pliază gâtul după decolare, având un aspect ușor caraghios, dar inconfundabil.

Egreta mare (Casmerodius albus)

Această egretă are o talie mult mai mare decât a egretei mici – asemănătoare unei berze sau unui stârc cenușiu – pentru comparație. În plus, ciocul este galben, uneori chiar portocaliu, iar picioarele complet negre. De regulă stă pe malurile apelor, dar se poate amesteca și cu alți stârci sau egrete, fiind o specie mult mai sociabilă decât egreta mică. Iarna e mai ușor de observat (în vreme ce egretele mici migrează la sud de Dunăre aproape în totalitate), dar în locurile cu plauri rămâne și vara, unde cuibărește.

Corcodelul mare (Podiceps cristatus)

Dacă mergeți cu barca, este imposibil să nu dați și peste cel puțin o specie de corcodei, experți în vânătoarea prin scufundare. Deși în România sunt mai multe specii de corcodei, cel mai ușor este să il vedeți pe cel mare, care are in perioada aprilie-iunie o creastă ce îl face inconfundabil. Mergând încet, cu barca, veți putea vedea și puii, care se cocoață pe spinarea părinților, asigurând un spectacol inedit.

Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus)

Deși populația de pelicani comuni din țara noastră este clar concentrată în Delta Dunării, pelicanii pot fi văzuți pe întreaga lungime a fluviului, acolo unde lacurile bogate în pește din zona luncii asigură destulă hrană pentru traiul colonial. Și pelicanii pot fi confundați de la distanță cu pelicanul creț, cealaltă specie prezentă la noi și în Europa, dar partea neagră a aripilor, asemănătoare aripilor de barză, respectiv pata roz de la ochi, diferențiază clar pelicanul comun de cel creț.

Pelicanul creț (Pelecanus crispus)

Ceva mai greu de văzut și mult mai solitar, și pelicanul creț se aventurează în afara Deltei, ba unii din ei rămân și iarna la noi pe unele lacuri. Pentru a-l distinge ușor de cel comun, uitați-vă la moțul de pene încrețite de la ceafă, care dă o formă aparte capului, vizibilă inclusiv în zbor. De asemenea, ochiul este deschis la culoare, iar gușa poate fi portocalie sau chiar roșie, în vreme ce penajul pare ceva mai imaculat decât la pelicanul comun.

Lișița (Fulica atra)

Această pasăre pe nedrept numită rață neagră de necunocători (rațele negre chiar există, sunt de fapt mai multe specii și vin doar iarna) este o prezență comună și pe lacurile din București, în lunca Dunării fiind practic peste tot. Este o specie inconfundabilă, ciocul și fruntea fiind albe și vizibile de la distanță. Lișițele sunt păsări sociabile inclusiv în perioada de cuibărit. Adesea, în zonele unde cuibăresc părinții se organizează și puii stau împreună în creșe de 10-20 de pui, păziți de o pereche de părinți pe rând.

Găinușa de baltă (Galinulla chloropus)

Asemănătoare la prima vedere cu lișița, găinușa de baltă are multe culori stridente în zona capului care o fac ușor de deosebit de lișițe sau alte rațe, iar coada are o pată albă, mult mai evidentă datorită mișcării spasmodice pe care păasărea o execută în timp ce plutește pe apă, găinușele zvâcnind din coadă și în același timp scoțând un zgomot tânguitpr, asemănător găinilor domestice. Au abilitatea de a merge pe plauri, folosind picioarele dotate cu degete lungi, adaptate vieții acvatice. Puii sunt cenușii și fără roșu pe cioc, putând genera confuzie cu puii de lișiță.

Stârcul cenușiu (Ardea cinerea)

Cel mai comun stârc de la noi nu putea să lipsească de la numărătoare. Deși este ușor de reperat datorită taliei impresionante, este o pasăre temătoare și destul de precaută la întâlnirea cu omul, fie că e în barcă sau pe jos. Pont: dacă o vedeți, nu opriți motorul bărcii, va decola mai repede decât dacă lăsați barca să curgă. Baftă la imortalizat!

Stârcul galben (Ardeola ralloides)

Acest stârc, mult mai mic decât cel cenușiu, este ceva mai îndrăzneț, bazându-se pe camuflajul excelent. Se poziționează în zonele cu nuferi galbeni (dar și alte plante acvatice plutitoare) și încremenește, permițând uneori bărcii să treacă de el fără să se miște.

Stârcii galbeni pot folosi foarte ingenios mediul înconjurător, fiind maeștri ai camuflajului, aici fiind ascuns în coronament. Locul lor preferat rămâne însă zona cu nuferi, unde vânează broaște și pești, folosind tehnica ambuscadei.

Bonus: Codalbul (Haliaeetus albicilla)

Ultimul, dar pe drept cuvânt numit regele Deltei, această acvilă de talie mare poate fi întâlnită și în alte părți din apropierea fluviului, nu doar în delta de la vărsarea Dunării în mare. Nu e atât de comună ca celelalte specii prezentate în acest material, dar nu e imposibil de văzut. Am observat codalbi la Hârșova, la Călărași, la Giurgiu, la confluența cu Oltul sau în Cazane – practic pe întreaga lungime a fluviului, semn că această maiestuoasă pasăre de pradă este într-o revenire certă după declinul pronunțat din anii 70-80, în urma campaniei de stârpire a lupului cu hoituri otrăvite, care a pus pe butuci multe alte specii de răpitoare. Codalbii cuibăresc în arbori bătrâni, unde construiesc cuiburi imense, pe care nu le refolosesc în anul urmator. Ce fac însă este să aibă mai multe cuiburi în zonă, pe care le folosesc alternativ de la un sezon de cuibărit la altul. Așadar, dacă observați un cuib de dimensiuni mari, gol sau părăginit, nu vă îmbufnați. Cercetați cu atenție zona și astfel este posibil să vedeți unul din cei doi codalbi care cuibăresc în zonă survolându-vă barca.

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine