Vacanță naturalistică extinsă în Cipru (și cu solzi și cu pene)

Cum am promis, închei azi seria articolelor de vacanță, că începe școala și ne punem la cules via. Doar că… după Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, următoarea destinație este cea în care putem merge nu doar în octombrie, ba chiar în noiembrie (apa mării e caldă până la jumătatea lui brumar), iar de văzut faună e chiar mai bine decât vara, când căldurile ne vor țintui pe noi pe terasă la umbră, iar pe animale în pădure.

Cum am ajuns pe insulă am făcut cunoștință cu cea mai vizibilă vietate din Cipru, agama stelată.

Agama stelată (Laudakia stellio)

Numită de greci “crokodilakia” datorită asemănării evidente cu saurienii actuali, agama stelată este singura specie de agama din Europa.

Această șopârlă de talie mare este pe cât de înfricoșătoare la aspect, pe atât de sfioasă. Deși le vezi absolut peste tot, inclusiv în orașe, pe ziduri sau traversând printre mașini, este greu să te apropii de ele. Deși juvenilii sunt mai ușor de abordat, aceste șopârle sunt ceva mai ușor de văzut în zonele cultivate, unde le puteți vedea fie în copaci, fie pe gardurile de piatră.

Dar naturalistul din mine avea ținte mai dificile decât cea mai vizibilă șopârlă a insulei. Profit de ocazie pentru a vă familiariza cu noțiunea de specie endemică, iar Cipru este destinația perfectă pentru a vedea așa ceva.

Șopârla de munte cipriotă (Phoenicolacerta troodica)

Această șopârlă este prima specie endemică din Cipru pe care visam de acasă să o găsesc. Și nu mică mi-a fost bucuria să găsesc ditamai populația pe liziera unei păduri de eucalipt, în apropiere de orașul Larnaca. Această șopârlă își trage numele științific de la munții Troodos din centrul insulei, o zonă împădurită și destul de puțin accesibilă, drumurile fiind puține și accidentate. Acest exemplar curios mă tot pândea de la adăpostul unui buștean. Știind că sunt teritoriale și curioase, nu am făcut decât să aștept câteva minute și ea m-a răsplătit cu permisiunea de a-i face un portret foarte de aproape. De aici am plecat spre o salină din apropiere, unde mă aștepta o altă specie emblematică pentru această insulă.

Flamingii (Phoenicopterus ruber)

Deși flamingii cuibăresc în multe zone de coastă și lagunare din sudul Europei, Cipru este poate cel mai important cartier de iernare, ceea ce înseamnă că, din septembrie în aprilie, efectivele de flamingi cresc substanțial.

Juvenilii nu au culoarea rozalie a adulților, datorită faptului că pigmentul din crustaceii pe care îi mănâncă din sărături nu a apucat să se adune în corpul puilor care sunt la prima iarnă.

Spectacolul e întregit de cordonul de stârci de cireadă (Bubulcus ibis), o specie de stârc prezentă sporadic la noi, dar care aici este abundentă în special toamna și iarna, primăvara aceștia redispersându-se pe coasta sudică a continentului european la locurile de cuibărit. Cipru este un cartier de iernare pentru multe specii, astfel că o simplă vizită la un observator de păsări din multele amenajate pe lângă salinele din sudul insulei vă va prilejui un spectacol greu de uitat. Iată o imagine feerică de la apus, cu flamingii moțăind în picioare în apa puțin adâncă a lacului sărat de pe coastă.

Toamna este un excelent moment pentru a vedea o sumedenie de păsări venite de pe continent.

Mărăcinarul negru (Saxicola torquatus)

Plecate deja de la începtului lui septembrie, mărăcinarii (ambele specii) migrează spre sud. Mărăcinarul negru, în schimb, iernează în Turcia asiatică și Cipru, eu reușind să ochesc o femelă între britancii ce se plimbau alene pe aleea de lângă plajă.

Nagâțul sudic (Vanellus spinosus)

Mărăcinarii sunt departe de a fi cele mai nesimțite păsări ce efectiv se încurcă în picioarele oamenilor. Acești nagâți sudici stăteau cu tupeu în fața secției de poliție. Acest lucru, paradoxal, m-a facut să mă simt ca un infractor îndreptând aparatul foto spre nevinovații ofițeri care nu prea pricepeau ce fac eu de fapt. Am imortalizat rapid și am fugit pe plajă, unde mă aștepta chiar o specie de țărm.

Fugaciul de țărm (Calidris alpina)

Despre păsări de țărm o să avem ocazia să povestim pe îndelete, dar momentan vă prezint fugaciul de țărm, care era prezent aproape de plajă. Aici am avut marele noroc de a-l cunoaște pe Snake George, care mi-a prezentat cea mai temută specie a insulei.

Vipera levantină (Macrovipera lebetina)

Snake George este un austriac stabilit de mai bine de 30 de ani în Cipru. În ciuda vârstei înaintate, Snake George încă se îndeletnicește cu ce a făcut din tinerețe: fotografiază și militează pentru conservarea habitatelor pentru reptilele și amfibienii din Cipru. Marea sa iubire este vipera insulei, o specie de talie mare (gândiți-vă că un exemplar adult de V. lebetina poate prinde și înghiți egrete sau pisici adulte). Snake George a fost suficient de amabil încât să mă însoțească în teren în căutarea celor mai dificile specii de reptile din Cipru, dar vă spun cu sinceritate, acest om trebuie apreciat nu pentru că fotografiază reptile, ci pentru că luptă și se preocupă de protejarea unor specii periclitate aici, cum este subspecia locală a șarpelui de casă (Natrix natrix ssp. cypriaca), amenințat cu extincția.

Snake George m-a ajutat să fotografiez această viperă de talie mare (ce depășește 1,5m), care este omorâtă de localnici cu predilecție, datorită aspectului său fioros și veninului puternic. Snake George este omul care nu doar că le știe toate cotloanele, dar duce tratative cu guvernul cipriot pentru ca această viperă să obțină statutul de specie protejată. Vă vine să credeți că e singura specie de viperă din Europa care nu este protejată de lege? Cu atât mai mult trebuie să apreciem efortul colosal pe care un singur om îl mai face în războiul cu vânătorii de pe insulă care împușcă ilegal tot ce mișcă, acolo unde autorităților le e frică să aplice legea.

Șarpele bici negru (Coluber jugularis)

Tot cu ajutorul lui Snake George am reușit să fotografiez acest șarpe de talie foarte mare (ajungând la aproape 3 metri), o specie de stepă comună pe insulă. Talia acestui șarpe este impresionantă, iar fotografierea lui plină de adrenalină. Acest șarpe este constrictor, nefiind veninos, dar temperamental peste măsură. După ședința foto l-am eliberat în natură unde îl găsisem, dar mai mult am răsuflat noi decât el la final.

Gecko oriental (Mediodactylus orientalis)

Cipru m-a fermecat cu numărul mare de endmisme. Poziționarea sa între Asia, Africa și Europa a făcut ca ecosistemele de aici să se dezvolte într-un mod unic, iar această specie de gecko, descrisă de geneticieni ca specie separată abia anul trecut, era desigur pe lista mea scurtă. Am avut plăcerea de a-l găsi în ambele escapade în Cipru, aici fiind prezentat pe scoarța unui eucalipt unde se ascundea de prădători. Nu și de mine…

Pe final, surpriza emisiunii. Ați putea crede că cele mai frumoase, emblematice sau rare specii cipriote s-au epuizat. Nici pe departe, pentru că în vegetația de aici se mai ascunde o specie senzațională:

Cameleonul european (Chamaeleo chamaeleon)

Numele este, evident, impropriu. Această specie introdusă în Europa este cât se poate de africană la origine, dar e denumită așa pentru a fi deosebită de cameleonul african (Chamaeleo africanus), si el introdus de sute de ani pe continentul european. Cameleonii sunt reptile specializate în prinderea insectelor, iar poziționarea Ciprului aproape de Tropic le ofera hrană abundentă tot timpul anului. O placere să fotografiezi acest animăluț, mai ales în prezența unui erudit care mă îmbia la fiecare pas cu câte o lighioană nouă…

Închei acest ultim episod naturalistic de vacanță din acest an cu o precizare: descoperirea unor comori ale naturii alături de un specialist cum este Snake George face din vacanța naturalistică o încântare. Am simțit că animalele au avocați buni și pe alte meleaguri, nu doar la noi. Și tare mi-aș dori să avem măcar un Snake George dacă nu în fiecare județ, măcar în fiecare țară din Europa!

Până săptămâna viitoare când revenim la fauna locală, vă las cu un ultim portret al agamei stelate și… spor la semnalări vă doresc!

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ioan Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.