La începutul săptămânii trecute am lansat cea de-a doua temă a celui de-al șaptelea sezon Vocea Ascultătorului, un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră: Ai 10 zile de vacanță și 2500 Euro buget în doi. Unde mergi?
Concursul se încheie duminică, 7 iulie (da, l-am prelungit încă o săptămână), ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferit de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de luni, 8 iulie.
Textul de mai jos este unul din textele finaliste.
***
Nu m-ar deranja deloc dacă într-o zi, iubitul meu ar veni cu un purceluș de ceramică imens și plin cu monede, pe care să-l spargem în mijlocul camerei. Apoi, după ce m-aș îngropa în bănuții mici și arămii, mi-aș face o poză cu teancul de bancnote pe care A. l-ar scoate de la spate, astfel că, din mulțimea de monede și teancul de bancnote am ajunge la suma de 2500 de Euro.
Nu i-aș primi așa oricum, ci trecând testul provocării:
– Un banc pentru care vei primi o notă, te rog să-mi spui, ar zice A. cu vocea formală făcând o plecăciune.
– Ce?
– Cum altfel să primești BANC NOTE?
– Muncind?
– Nu, nu, că acum mergem în vacanță 10 zile.
– Nu sunt pește să fac bancuri!
– Neoriginală gluma! Mă văd nevoit să nu-ți dau notă de trecere, ar spune A. nemilos, ascunzând bancnotele și începând să măture monedele.
Nu ar dura mult și i s-ar face foame, dar și-ar putea lua gândul de la omleta mea minune cu cartofi în ea, căci îmbufnarea nu trece singură. Așa că s-ar chinui să-și gătească singur cu ce găsește în frigider. M-aș apropia de urechea lui și i-aș șopti:
– Cum se numește ce își gătește un bărbat un mâna lui?
– Cum? l-ar mâna curiozitatea să întrebe ca la orice glumă cu “Cioc Cioc”.
– Sandviș!
– Bine, ai notă de trecere! Hai la aeroport!
– Unde mergem?
– Vedem noi!
Zis și făcut! Împachetat câteva haine și plecat! Mâncat în aeroport și decolat!
Am ajunge probabil în Spania pentru că știe că am fost în copilărie și mi-a rămas întipărită în suflet. În plus, oamenii îmi zic că arăt ca o spanioloaică, așa că nu ar rata ocazia de a îmi șopti: “buen dia, hermosa niña!”, probabil stâlcit și greșit. Nu mi-ar fi mare mirarea dacă am alege Tenerife pentru sonoritatea numelui, având în vedere că anual ajung acolo peste 5 milioane de turiști. Playa de las Teresitas ar fi pe listă pentru că orice vacanță e relaxantă la plajă, iar eu aș vrea să-mi notez pe lista cu “lucruri de făcut în 2019” că am simțit sub tălpi nisip din deșertul Sahara. Am merge într-o altă zi la Playa de las Americas, unde am putea petrece până la răsărit și să ne bucurăm de atmosfera de vacanță.
În Tenerife am merge la Valea Masca pentru a o demasca, bineînțeles! Ea și-ar da masca jos pentru a ne lăsa să-i descoperim peșterile, stâncile cu forme interesante și cascadele impresionante, iar noi am lăsa-o să râdă de fețele noastre căscate. Shoppingul ar fi cu siguranță pe lista noastră.
Dar poate nu am merge în Tenerife, poate am alege Turcia pentru a vedea Flăcările Eterne ale Himerei din Antalya, un fenomen rar care în antichitate folosea marinarilor pentru a nu se lovi de malul stâncos. La lumina lunii și a lanternelor de pe telefon am căuta stâncile lângă care se aprind spontan astfel de flăcări.
Poate am merge totuși mai aproape, în Bulgaria, unde ne-am lăsa fascinați de legenda din Nisipurile de Aur, care spune că priații au îngropat o comoară pe faleza Mării Negre, iar natura s-a răzbunat transformând-o în nisip. Până la urmă, aș lua un pumn de nisip în geantă, iar după ce rezervele de Euro s-ar risipi pe răsfăț și șampanie, aș încerca să-l vând la prețul aurului.
Indiferent unde am merge, chiar și la Vama Veche cu 5 lei în buzunar, dar multe dorințe în priviri, sigur ar fi bine pentru că, așa cum se zice, compania contează. Acum nu am decât să aștept purcelușul de ceramică și bancnotele. Mă întreb dacă îmbătrânesc până atunci sau dacă purcelușii vor învăța să zboare!
