Sergiu / Scufiţa Rosie 2.0

La începutul săptămînii am lansat cea de-a șaptea temă pentru concursul Vocea Ascultătorului, un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră, a Grupului Consumatorilor de Radio Guerrilla. Și de data aceasta, nu v-am mai întrebat, v-am provocat. V-am provocat să rescrieți finalul cunoscutei povești pentru copii Scufița Roșie.

Concursul se încheie duminică, 6 mai, la ora 14:00. Până atunci, primim textele voastre pe adresa statmajor@guerrillaradio.ro. Iar marele câștigător al premiului de 100 de euro va fi anunțat în Guerrilla de Dimineață de luni, 7 mai. 

Textul de mai jos este unul din textele finaliste.

***

Preambul:

“Cei trei nu-şi mai încăpeau în piele de bucurie. Bunicuţa mâncă cozonacul şi bău vinul pe care-l aduse fetiţa şi pe dată se înzdrăveni. Iar Scufiţa Roşie gândi în sinea ei, parcă mustrându-se: <<De-aci înainte n-o să mă mai abat niciodată din drum când oi merge singură prin pădure, ci o să ascult de poveţele mamei!>>”…

Povestea, altfel:

…5 minute mai tarziu, Scufiţa Roşie, singura în baie, plângând în hohote: “vai fatăăăă, cum l-a chinuit nenorocitul ăla de vânător pe bietul lup, cu o… foarfecă, fără anestezie, fără anestezist, fără lampă scialitică… nici măcar într-un spital de stat, ci direct în pădure, mi-aş fi dorit să nu se întâmple asta niciodată, ar fi trebuit să sun la Protecţia Consumatorului de Animale, mi-aş fi dorit…

…bang! Şi baia a fost cuprinsă de o lumină (desigur) roz puternică, după care s-a auzit un zgomot asurzitor ce aducea vag cu o melodie interpretată de Dua Lipa, sau EELS – nu era prea clar.

Şi pac, Scufiţa Roşie se trezi undeva la începutul poveştii, mai exact în zona lui “a fost odată ca niciodată“. Trecând peste bla-bla-ul cu iubirea mamei, dar mai ales a bunicii, Scufiţa Roşie se uită la coşul de plastic, după care la cozonac, întrebându-se, legitim, daca era făcut după o reţetă vegană cunoscută, sau daca era o mizerie ce conţinea ingrediente modificate genetic (d-alea ieftine, de la supermarket sau de la non-stop). Acesta este momentul în care cititorul aude sinapsele făcute de neuronii Scufiței Roșii – un plan în mai multe puncte se năştea în mintea ei: “voi duce bunicii un cozonac făcut după cum consider EU, în momentul în care mă voi simţi pregătită să fac acest lucru.” Brusc, Scufiţa Roşie puse scufiţa roşie din catifea în debara, îmbrăcând însă un tricou pe care scria, cu majuscule argintii, “SUCCEED“. Ieşi din casă, reluă şcoala acolo unde o lăsase, pe strada Uliţă Nr. 1, sau la nivelul clasei a VIII-a; apoi intră (prima) la liceu, pe care îl termină fiind în paralel olimpică multidisciplinar, dar şi campioană (simultan) la nataţie pe judeţ şi la pictură pe ţară, apoi intră la 2 facultăţi (Psihologia Ştiinţelor Comunicării Economice – în engleză/chineză- şi Inginerie Biologică în Marketing Forestier –în germană/Swahili) – la stat, nu ca incapabilii ăia de la universităţile private, care “iau diplome pe bandă rulantă”.

Desigur, absolvi cele două facultăţi Suma cum laude; neobosită, Scufiţa Roşie a trecut ulterior prin 2 doctorate şi 4 mastere, dar povestitorul nu mai ţine minte în ce sau la ce (sau de ce). În fine, după tot acest efort intelectual, cum deja ploua cu oferte în jurul ei, Scufiţa Roşie a fost recrutată de către visul tuturor visurilor – MULTINAŢIONALA de Cozonaci. Pentru că nu se putea altfel. Scufiţa Roţie încă purta tricoul pe care scria SUCCEED, aşadar din Junior a ajuns Manager, după care, în nici un an, CEO. Părea că nimic nu-i stă în cale, şi că acum corporaţia pe care o conduce va proiecta şi produce ACEL cozonac, proiectul ei de suflet, pentru bunica, desigur. Scufiţa Roşie era mulţumită – demonstrase, “le arătase ea lor”.  Numai că, ce să vezi, fix în acest moment apăru el, lupul – drăguţ, stilat, dar CEO la compania concurentă (CEALALTĂ MULTINAŢIONALĂ de Cozonaci); cu un zâmbet cuceritor, acesta îi spuse: “I will find you and I will eat you“. Imaginea cu un vânător şi foarfeca ruginită îi reveni în minte – dar o alungă repede, încercând însă un management meeting, că de, ameninţarea nu suna bine, iar cozonacul bunicii părea în pericol. Cum soluţia nu se arăta însă, se gândi să apeleze la un vânător, unul politically correct – presa. Iar acest vânător a trecut imediat la treabă, cu nişte articole ce ziceau ceva de concurenţă neloială etc. Dar na belea, vânătorul ăsta era cam incompetent, iar avocaţii CELEILALTE MULTINAŢIONALE de Cozonaci au dat-o pe Scufiţa Roşie în judecată pentru calomnie, au câştigat, aşadar MULTINAŢIONALA de Cozonaci a trebuit să plătească daune de 25 de miliarde de Euro, iar acţiunile ei la CSE (Cozonac Stock Exchange) s-au prăbuşit din cauza scandalului; după care, colac peste scufiţă, lupul a trecut la treabă şi, printr-un aggressive takeover, a preluat-o rapid, după care a concediat-o pe Scufiţa Roşie – fără pachet. Scufiţa Roşie a ajuns de unde plecase – din baie. Dar…

…bang, lumina roz combinată cu soundtrack-ul neclar (și de data aceasta mixat cu o urmă de Ciscandra Nostalghia) au reapărut, iar Scufiţa Roşie şi-a dat seama că totul fusese doar un vis aproximativ, în care the Black Knight (that always wins) nu apăruse ca să o ajute. Pe EA. Printre dinţi, îşi spuse: “mama lui de lup“…

Sfârşitul sfârşitului.

Sursa foto: Oddbox Comics.

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine