Cârciuma vs Uber Eats

De când mă știu ca persoană responsabilă și matură, existența mea s-a desfășurat având în imediata apropiere o cârciumă, un local, o locantă, un restaurant, mă rog un stabiliment în care mâncarea și băutura sunt subiectul afacerii, unde orice și oricine poate fi subiectul conversației. Nu știu de ce, dar așa s-a brodit în destinul meu să mă învârt mereu între asemenea instituții, cu rigoarea și abnegația cu care Gasparov s-a învârtit între simultanele de șah și Columb între Indiile Noi. Acum ceva vreme chiar m-am întrebat dacă nu cumva, fără să realizez, am mai adăugat încă un viciu pe lista și așa destul de înghesuită dar, sincer vorbind, nu am simțit nici un sentiment de culpă în această direcție. Vine o vreme însă când, odată cu prima durere de șale pricinuită de ploaia timpurie de septembrie, încep să mă întreb dacă nu cumva am exagerat, dacă nu cumva pasiunea asta pentru stabilimentele de șuetă e doar un moft ieftin și că de fapt energia creatoare aș fi putut să o sting în filozofie, geografie, coregrafie, microbiologie sau cardiologie. Până la urmă la ce bun să mergi prin cârciumi, să cauți cârciumi, să descoperi cârciumi, să construiești cârciumi și să le vorbești oamenilor despre mâncare, băutură și huzur… De aici întrebarea aproape existențială: De ce au nevoie oamenii de cârciumi? Când mugurii acestei întrebări au început să încolțească din ce în ce mai tare, pe fereastra cu vedere la stradă,  la care obișnuiesc să-mi expun digital gândurile, am văzut trecând un biciclist inscripționat. Un livrator pentru Uber Eats. Și uite așa am rememorat o conversație de acum o lună cu un Domn, care a reușit să facă din cârciumi ceva milioane la viața lui. Domnul cu pricina îmi spune între două pahare de Fetească Românească că trendul viitorului sunt comenzile on-line de mâncare, și că deja asta se vede în vânzările “la pachet” ale restaurantelor. Îmi mai povestea cum că există un studiu prin care generația sub 25, își restrânge foarte tare teritoriul odată cu dezvoltarea rețelelor de socializare și a expansiunii tehnologiei de video streaming. Pe scurt, pentru tânărul viitorului , camera în care locuiește s-a transformat într-un adevărat univers, o lume fără limite în care efortul este minim iar rezultatul este maxim. Stă în pat și călătorește pe banda de net unde vrea el, vorbește cu cine vrea el și implicit are la ușa camerei ce mâncare vrea el, de la ce restaurant vrea el. Asta e starea de fapt. Așa arată viitorul se pare. Asta nu înseamnă pentru mine că nu aș putea să fac totuși minimul efort de a le aduce câteva argumente pentru a ieși dracului din bârlog și a merge într-un loc pe care de generații întregi lumea îl cunoaște drept cârciumă. De ce? Acum vine partea cu “pentru că”

  • Pentru că ideea existenței majorității dintre voi s-a născut sau a fost catalizată cu siguranță într-o cârciumă. Știți voi… tata a ieșit cu mama, romantic, la o ciorbă de perișoare, au băut unul, două pahare de Alb Superior de Drăgășani și peste vreo 11 luni un preot vă îndesa cu forța în gură o linguriță cu vin roșu sub privirile pline de admirație ale întregului neam.
  • Pentru că de fiecare dată când trăiți o mare bucurie, sau dimpotrivă, o mare dezamăgire, cel mai bun lucru este să mergeți, însoțiți, într-o instituție de gen.
  • Pentru că mari oameni de cultură și-au început marile opere cu creionul pe un colț de șervețel într-o speluncă. Ba chiar mai mult, unii dintre ei  au realizat o operă întreagă stând într-o cârciumă și observând lumea din jurul lor.
  • Pentru că politica se face la crâșmă, afacerile se pecetluiesc la crâșmă și marile cariere fotbalistice se sting în crâșmă.
  • Pentru că în cârciumă iți vin de obicei cele mai bune dar și cele mai proaste idei.
  • Pentru că majoritatea trăim în apartamente urâte cu bucătarii mici.
  • Pentru că sunt puține momentele în viață când cineva chiar ne servește și ne ascultă comenzile dincolo de digital.
  • Pentru că istoria, cultura şi profilul unei națiuni vine din ce a avut în față la cină.
  • Pentru că nu veți mai ști ce să comandați la Uber Eats dacă nu veți vedea ce se mai petrece culinar prin oraș
  • Pentru că mâncarea livrată arată nasol în pozele de pe Insta
  • Pentru că atunci când va veni Apocalipsa și va cădea tot netul de pe pământ în cârciuma se va găti tot pe foc și vă veți strânge în enclave mici prin cârciumi obscure, la lumina unei tigăi, și asta vă va salva
  • Pentru că există și vor exista femei, care, în nici o societate din orice viitor, nu se vor mulțumii cu statul în casă sau cu un inel virtual. Pentru că ele sunt frumoase și vor să fie admirate dincolo de ecranul cu Retina Plus

Aș putea să continui cu argumentele dar va las să vă găsiți propria motivație. Cert este că puteți fugi dar nu vă puteți ascunde. La un moment dat tot veți vrea să ajungeți într-un local și atunci dacă nu veți ști în care, un sfat părintesc tot veți găsi pe atâtea file electronice scrise de noi, cei formați în cârciumi, pe care timpul le va îngălbenii virtual precum soarele o nota de plata veche uitată pe un colț de tejghea pe terasa la Cireșica.

E deja prânz și biciclistul de la Uber Eats caută adresa de livrare. Cred că mă caută pe mine, pentru că da, din când în când, e bine să vină și mâncarea la tine. Doar din când în când.

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Control Club

Muzică. La Control.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine