Portrete cu carapace

Continuăm seria de săptămâna trecută cu celelalte cinci specii de șopârle din fauna Dobrogei. Aceste șopârle au caracteristici comune printre care numărăm autotomia (abilitatea de a-și lepăda voluntar coada în caz de pericol), culoarea variabilă în funcție de populații dar și de anotimp sau rapiditatea cu care se deplasează în zonele aride cu vegetație joasă, tipice stepelor dobrogene.

Șopârla de câmp (Lacerta agilis)

Această șopârlă de talie mare este de fapt cea mai răspândită șopârlă de la noi. Motivul pentru care surclasează gușterul comun este că ea poate urca la altitudini mai mari decât acesta (la noi în țară eu am găsit-o și la 1300m altitudine, în munții Făgăraș).

Masculii sunt mai mari, cu gâtul mai gros, aspectul fiind de dinozaur în miniatură. Ambele sexe prezintă pete albe cu margini închise la culoare pe lateralul corpului și desen tipic pe spate. Capul este robust, botul scurt, tipic speciei, iar lungimea poate atinge cu tot cu coadă 28 centimetri.

În Dobrogea, șopârla de camp poate fi întâlnită oriunde, inclusive în habitate cu nisip, la altitudine de 0 metri, pe malul mării. Subspecia de aici este L. agilis cherssonensis. În zonele de coastă ele pot fi găsite inclusiv în zone cu tufe de Juncus sp. (cum e cea din fotografie).

Șopârla de ziduri (Podarcis muralis)

Această șopârlă deosebit de versatilă este o specie relativ greu de văzut în Dobrogea. Populațiile sunt relative puține și izolate. Această șopârlă este un bun cățărător, populând zonele calcaroase, dar și habitatele antropice cu ziduri vechi. Este o specie zveltă și pare mică, chiar dacă atinge o lungime de 24 de centimetri cu coadă cu tot.

Șopârla de ziduri este o specie cu caracter puternic expansiv, ea având obiceiul de a “călători” cu ajutorul oamenilor, cucerind noi teritorii prin transporturile de piatră din cariere sau prin expansiune pe terasamente de cale ferată. Este de așteptat ca această șopârlă să populeze în viitor zone portuare de la Dunăre, ea fiind deja semnalată în porturile învecinate Dobrogei, la Brăila, Călărași, Hârșova.

Șopârlele de ziduri au mare variabilitate coloristică (acest exemplar de pildă are o tentă verzuie). Variabilitatea se manifestă și pe gușă, care poate diferi de la alb imaculat la pestriț sau roșu. Sunt animale extrem de curioase, astfel că sunt mai ușor de văzut decât alte specii dacă aveți răbdare să iasă de unde s-au ascuns.

Șopârla de iarbă (Podarcis tauricus)

Această specie are o răspândire largă în Dobrogea și în general în sudul României. Este o șopârlă de talie medie, cu desen caracteristic (pete negre pe fond deschis pe flancuri). Coloritul ventral este portocaliu, cu gușa albă, fiind astfel ușor de identificat în teren.

Șopârla de iarbă este o specie tipică habitatelor de stepă, ascunzându-se în găuri de insecte, de popândăi etc. Este tot o specie curioasă, fiind ușor de urmărit în vegetație.

Șopârla de pădure (Darevskia practicola)

Trecem la artileria grea, următoarele două specii fiind de origine… asiatică. Darevskia este singura reprezentantă a genului din Europa. Este o șopârlă de talie medie, ușor de confundat cu șopârla de ziduri, însă nu trăiește în aceleași habitate. În plus, are o altă formă a botului și capului și două dungi longitudinale pe spate, tipice speciei. Este o șopârlă dependent de lizierele de păduri bătrâne, deci doar acolo o veți putea observa.

Subadulții sunt cafenii, fără dungile tipice adulților. Sunt ușor de confundat și cu puii de gușter comun, așa că cel mai bine este să reperați și adulți în lizieră pentru a fi siguri de identificare.

Șopârla de nisip (Eremias arguta)

Am lăsat pe final specia cea mai “tare”, tot un relict asiatic. Vă vine să credeți sau nu, șopârla de nisip poate fi întâlnită pe câteva plaje sălbatice și grinduri dobrogene în toată Europa (dacă excludem Ucraina și Republica Moldova). O mica populație mai poate fi găsită și în județul Galați, unde am fost să o caut dar fără succes.

Am găsit-o însă la Vadu, un loc despre care voi povesti mai pe larg sâmbăta viitoare, dar asta nu înseamnă că a fost ușor de găsit și fotografiat. În engleză este denumită steppe runner, vă las să ghiciți de ce. Are abilitatea nu doar de a fugi ca gândul pe nisipul fierbinte, dar și să se ascundă în nisip cât ai zice nisip.

Masculii arată și mai bine tipicul speciei. Botul scurt și ușor încovoiat în sus, cu aspect de crocodil, ne arată parcă deosebirile dintre ea și toate celelalte specii europene.

Redactarea acestui articol mi-a produs o deosebită poftă să vizitez Dobrogea. Cum am promis că merg încă de miercuri de la emisiune, nu-mi rămâne decât să… mă țin de cuvânt. Până mă reîntorc din Dobrogea cu noi povești și fotografii cu lighioanele locului, rămâneți aproape pe Guerrilla pentru semnalări pe care le vom povesti împreună miercurea viitoare!

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Control Club

Muzică. La Control.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Emil Popescu

noi seara nu mâncăm (și nu bem), doar asociem

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine