Racul bihorean – o nouă specie de rac din România

Întrerupem puțin seria articolelor mai lungi și elaborate cu care v-am obișnuit în ultimul an cu o știre bombă din domeniul naturalisticii. La începutul acestui an, un cercetator a descris o nouă specie de rac care trăiește doar pe teritoriul României! Este vorba de Lucian Pârvulescu, conferențiar la Universitatea din Timișoara, specializat în studiul decapodelor, ordin care include racii, crabii, homarii și alte crustacee cu zece picioare.

Această descoperire vine să sprijine părerea mea că, în ciuda avansului tehnologic al omenirii, noi și noi specii așteaptă să fie descoperite, unele la doi pași de casă. Da, e greu de crezut că mai poți veni cu ceva nou după câteva secole de efort al biologilor din întreaga lume pentru a clasifica toate animalele de pe Pământ. Și totuși…

La noi în țară, până acum erau cunoscute trei specii indigene (autohtone) de raci:

  • racul de lac – Astacus leptodactylus (prezent doar în sudul țării, în lunca Dunării, de la intrarea în țară până în Dobrogea)
  • racul de râu – Astacus astacus (prezent doar în zona munților Carpați și în Ardeal, respectiv Banat)
  • racul de ponoare – Austropotamobius torrentium (prezent doar în zona munților Mehedinți)

Celelalte două specii europene cunoscute sunt:

  •  Austropotamobius pallipes
  •  Astacus pachypus

Specia nou-descoperită se numește racul bihorean (Austropotamobius bihariensis) și trăiește doar în România, în Munții Apuseni.

Este practic cea de-a şasea specie de rac din Europa și a fost confirmată și de comunitatea internaţională. Specialiștii aprobă faptul că racul bihorean are trăsături unice şi că nu a fost cunoscut până acum, astfel că a fost introdus în Catalogul Internațional al Speciilor de Animale. Racul bihorean este a patra specie de rac indigen, descoperirea lui fiind rodul a peste zece ani de cercetări.

Ruda cea mai apropiată a racului bihorean este racul de stâncă (Austropotamobius pallipes) și poate fi găsit în nord-vestul Croației. Distanța fizică mare dintre cele doua specii specii se explică prin faptul că acum 15 milioane de ani Munții Apuseni se aflau mult mai aproape de Alpii Dinarici. Ca urmare a unor fenomene tectonice, populațiile de rac bihorean au migrat odată cu masa de uscat desprinsă la începutul Miocenului. Presiunea tectonică a plăcii africane a făcut ca Apusenii să se desprindă și să se deplaseze încet spre nord-est, de-a lungul a vreo 10 milioane de ani. În toată această perioadă, racul bihorean a rămas izolat de alte specii de raci, zona Apusenilor fiind complet înconjurată de apele sărate ale Oceanului Tethys și mai apoi ale Mării Sarmatice.

Specia a fost descrisă la începutul anului 2019, pe baza evidențelor moleculare și morfologice. Este un rac de dimensiuni mici, rar atingând 10 cm în lungime. Carapacea este netedă iar coloritul dorsal variază în nuanțe de brun.

Partea ventrală este mai deschisă la culoare şi tinde spre crem albicios, gălbui-portocaliu pe partea ventrală a cleştilor. Zona cervicală este netedă. Diferența principală față de ruda sa, racul-de-ponoare, este dată de lipsa denticulației pe marginea ventrală a solzului antenal. Cleştii sunt puternici, asemănători cu cleștii racului-de-ponoare, cu protuberanțe mari, dispuse rarefiat.

Specie endemică pentru România, arealul racului bihorean este strict limitat în vestul Munților Apuseni, mai precis cursul superior al afluenților Crișului Alb, Negru și Repede. Populațiile cele mai numeroase se află în afluenții Crișului Negru și Crișului Repede.

Îl felicităm încă o dată pe Lucian pentru fantastica descoperire și ne reauzim miercuri, pe frecvența cunoscută, pentru noi semnalări și informații despre fauna și biodiversitate.

Fotografii de Lucian Pârvulescu.

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine