Testoasa de apă dulce europeană

Țestoasele sunt printre cele mai îndrăgite animăluțe de pe planetă. De la desene animate până la ambalaje de dulciuri, acești mici dinozauri vii sunt deliciul copiilor și adultilor, deopotrivă.

În țara noastră, mai multe specii de țestoase ne pot apărea în cale, atât în ape dulci, în mare sau pe uscat, în stepă, cea mai răspândită dintre acestea fiind țestoasa de apă europeană (Emys orbicularis).

Țestoasa de apă este un chelonian, adică o reptilă evoluată, cu carapace protectoare. Deseori este denumită greșit broască, ceea ce ar degrada-o la statutul de amfibian. Țestoasele sunt reptile evoluate, din ordinul Testudine, ele populând mările și oceanele lumii încă de acum 60 de milioane de ani, urmașii acestora fiind adevarați dinozauri vii, adaptați vieții acvatice.

Testoasele se înmulțesc prin ouă, pe care le depun în solul afânat de pe malul apei, femela săpând o mică galerie unde îngroapă ouăle, care se clocesc la temperatura mediului ambient câteva luni. La ieșirea din ouă, puii sunt de dimensiuni mici (câțiva centimetri), ajungând în câțiva ani la dimensiuni de 20 până la 30 de centrimetri (fără coadă).

Țestoasa de apă europeană este cel mai răspândit chelonian din Europa, fiind, în ciuda răspândirii sale, o specie vulnerabilă. Principalele amenințări sunt: îndiguirile, desecările și alte amenajări care distrug habitatele naturale, poluarea apelor, dar și omorârea lor din răutate sau ignoranță, sau colectarea lor pentru a fi ținute în captivitate.

Deși în Romania colectarea din natură a animalelor sălbatice este imorală, neetică și ilegală, multe țestoase ajung să fie ţinute în acvariile unor oameni care nu înțeleg că locul acestor frumoase reptile este in sălbăticie.

Țestoasa are un colorit specific, întunecat (culoare generală brună sau neagră), cu fire galbene pe carapace și piele. Ochii sunt de asemenea cu galben, în special la femele.

La masculi poate apărea și colorația roșiatică în zona ochilor, fără a fi însă o regulă generală, aceasta putând apărea și la unele femele. Detaliile din zona capului se vad mai bine în lumina caldă a soarelui dobrogean.

Interesant la aceste reptile este felul în care acestea hibernează. Țestoasele sunt active doar în perioada martie – noiembrie, în sezonul rece înfigându-se în mal, în bălți suficient de adânci încât să nu înghețe. Funcțiile vitale sunt păstrate, ritmul cardiac fiind mult încetinit, în vreme ce respirația țestoaselor în timpul hibernarii se face cutanat, prin pielea din zona cozii. La primele semne de primăvară, țestoasele ies din hibernare, începând să se sorească pe locurile lor preferate, uneori în grupuri de mai multe exemplare, chiar unele peste altele dacă locurile bune și însorite nu sunt suficiente.

Țestoasele nu sunt animale agresive însă, luate în mână, pot mușca destul de serios, asta pentru că ele sunt animale de pradă, hrănindu-se cu pești și alte animale acvatice. Deși par animale lente, pot fi suprinzator de agile și pe uscat, în apă înotând cu mare ușurință și putând sta zeci de minute fără să iasă la suprafață. Habitatele natural acvative de multe ori sunt afectate de deșeuri, ceea ce nu împiedică însă țestoasele să se descurce cum pot, în condițiile antropizării excesive.

Țestoasele trăiesc câteva zeci de ani (excepțional peste 40 de ani), contrar părerii încetățenite cum că ar atinge vârste matusalemice. La exemplarele în vârstă, carapacea poartă adesea urmele trecerii timpului.

Nu pot încheia acestă mică fișă naturalistică a celei mai răspândite țestoase din România și din Europa fără să amintesc un pericol din ultimii ani. Eliberarea țestoaselor exotice în natură de către crescătorii de animale exotice, în special a țestoaselor americane cu tâmple roșii și galbene (Trachemys sp.), a pus o mare presiune pe țestoasele noastre, autohtone. Speciile invazive sunt mai mari și mai puternice, lupta pentru locurile de sorire în lacurile și bălțile unde cele două specii concurează pentru hrană și teritoriu fiind inegală. Ține de noi ca specie înzestrată cu rațiune să împiedicăm expansiunea irațională a speciilor invazive.

Recomandarea şi rugămintea mea personală este să mă contactaţi dacă vedeţi în libertate alte ţestoase de apă decât cele autohtone, indiferent de zona ţării, pentru a avea o evidență a acestui fenomen.

2 comentarii
    Atti

    Am vazut variantele cu tample rosii si galbene inclusiv in Tarnita, Somes (partea deasupra podului Garibaldi), lacul Chios din parcul mare, lacul de langa UniversT. Foarte multe au fost eliberate si se pare ca s-au adaptat din pacate.

    Tanca Roman

    Buna ziua la Oradea in raul Crisul Repede prospera vizibil broastele testoase autohtone

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine