Știu și eu, ca oricare altul, că în chestiuni de limbaj și semantică lupta trebuie dusă fără menajamente, cu cruzime, sentimentalismul, buna creștere, educația, empatia n-au ce căuta aici, dacă nu se poate cu cruzime atunci flegmele cinismului se vor dovedi bile de rulment în praștia oportunismului de catifea recentă, catifelat și înghițit dogmatic, decidecâtgen fără contradicție, toată această agitație pe frontul biologiei cere tărie de caracter, curaj și nesimțire, o crede tov. Lisenko că scopul fecundării este acela de a crea „un corp unitar, biologic contradictoriu, adica apt pentru viață’’!, dar… „fiecare la timpul ei’’, „ei’’ adicătelea contradicției, cum bine îi zicea tovarășul Stalin tovarășului Holopov, atrăgându-i atenția în Pravda din 2 august 1950 că „așa li se întâmplă erudiților bigoți și talmudiștilor’’ care nu pătrund esența lucrului pentru că nu se raportează la condițiile istorice, cum în clipul de aici tov Grigori Peciorin, stăpân al propriului destin, înzestrat cu o minte pătrunzătoare, o sensibilitate ieșită din comun și un farmec ce l-ar putea duce departe, dar care își iroseste talentele cu nechibzuință, aruncându-se în cele mai nebunești și mai primejdioase aventuri, din care nu lipsesc femeile, rivalii, briganzii, contrabandiștii sau duelurile, mintea sa ageră este mereu în căutarea unei noi provocări, mereu în căutarea adevărului și a înțelegerii unor taine care pe mulți i-ar înfricoșa, iata-l plictisit de viață, orbit de vanitate, măcinat de o pustietate a sufletului pe care nimic nu pare să fie în stare s-o umple, iată-l nu numai citind, dar și punând în practică Regii nisipului, iată-l, paradigma lipsită de contradicții a vremurilor noastre miez-de-ev-aprins, purtându-se abominabil cu un om în vârstă însoțit de soție, chestie pentru care în alte vremuri, pe cât de științifice pe atât de socialiste, lumea l-ar fi dat jos cu forța din 331, autobuz imperturbabil care încă unește Romana de Cartierul Zero al îmbogățiților de război și revoluție.