O creatură fantastică și un arc frânt

Pe stradă, veselă dezmorțire de aripi și soare. În sfârșit e primăvară.

O creatură fantastică ce ține în cioc un felinar mă întâmpină la intrare. Trec de ea și, printr-o ușă în arc frânt – așa cum sunt la bisericile gotice – pășesc înăuntru. Liniște și lumină domoală, de după-masă însorită. În prima încăpere, podeaua din lemn scârțâie plăcut. Sunt singură; un mare glob pământesc, așezat într-o absidă, este învăluit tandru de razele soarelui ce trec prin vitraliile din sticlă colorată. În stânga și în dreapta lui, hărți vechi ascund comori și mistere. Iau o lupă din coșul de lângă șemineu și mă uit cu atenție la unele dintre ele: mă amuz de naivitatea unor reprezentări de acum mai bine de patru secole și încet-încet, pe măsură ce mă obișnuiesc cu lumina și cu liniștea întreruptă doar de zgomotul pașilor mei, o lucrare semnată de Mercator găsește ecou în amintirile mele din școală.

Scârț-scârț-scârț, merg mai departe, urcând pe scara spiralată; în următoarea încăpere, ridic privirea și privesc tavanul: văd cerul. Însă este un cer al zodiilor, al poveștilor, al creaturilor mitologice. Aud pe cineva în spatele meu: ”Bine ați venit la Muzeul Hărților!

Muzeul Hărților este în sine un exponat; este găzduit într-o casă construită în prima parte a secolului XX, într-un stil ce amintește de vechile vile venețiene și de bisericile gotice. În anul deschiderii muzeului, o bună parte din ferestre au fost dublate de vitralii ce reprezintă elemente cartografice și mappamundi. De asemenea, tavanele au fost pictate cu reprezentări ale zodiacului, ale vânturilor sau cu diverse creaturi alegorice și mitologice.

Deși este un muzeu bijuterie, este prea puțin cunoscut. Dar, din păcate, acest lucru este valabil pentru mai toate muzeele din România. Un studiu ne arată că, în România anului 2016, 62% dintre români nu au vizitat în acel an niciun muzeu. Am vrut să văd cum stă situația în alte state iar concluzia este la fel de tristă. În Franța, de exemplu, numărul vizitatorilor francezi de muzee s-a diminuat în ultimii ani și se apropie de 50%; în Marea Britanie situația este similară. Ca tendință europeană, deci, suntem cam în aceiași zonă. În SUA situația este alta: 76% dintre americani aleg să viziteze muzee atunci când sunt în vacanță. Nu este deci de mirare că muzeele acestei țări au o valoare economică în creștere, că în ciuda limitărilor financiare din ultimii ani cultura continuă să fie susținută…

Și revin înapoi în România, îmi suflec mânecile și adun plus cu plus și minus cu minus:

– patrimoniu interesant și unic – +,

– oameni talentați și creativi, angajați în muzee – +,

– public interesat de cultură – +,

– fonduri publice pentru promovare – -,

– legislație și norme clare privind deschiderea de cafenele în muzee și spații culturale – -,

– salarii motivante, inclusiv pe zona de marketing cultural – -,

– sistem educațional care să încurajeze accesul copiilor în muzee: și + și -.

Aș putea continua pe câteva pagini cu această analiză de mediu însă rezultatul deja se întrevede iar ce avem de făcut, este clar. Eu trebuie să fac Muzeul Hărților un loc atractiv pentru fiecare dintre voi, un loc în care să reveniți din timp în timp și în care să găsiți mereu câte ceva de făcut și învățat. Voi, la rândul vostru, trebuie să vă propuneți să vizitați și muzee din orașul și țara voastră, nu numai din alte țări, să aveți răbdare, să dați feed-back constructiv și apoi să reveniți.

Acum că ne-am înțeles, vă propun să începeți cu unul dintre cele mai mici și frumoase muzee din București: Muzeul Hărților. Ne vedem în weekend la muzeu, da?

Cu prietenie,

Cristina Toma

Cristina Toma
Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău

Scrise de...
Adrian Andrei

Producător de muzică. Muzician al producției.

Adrian Popescu

Om bun la toate, dar mai ales la marketing.

Alex Tocilescu

Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.

Alexandru Anghel

Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.

Ana Coman

Cu vocea și chitara la degetul mic.

Ana-Maria Șchiopu

Master Shifu în ale istoriei.

Bogdan Budeș

Spirit critic. Regizor.

Bogdan Șerban

LogOutist profesionist.

Carla Teaha & Adrian Popescu

Scandinavi din România.

Carla-Maria Teaha

Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.

Claudiu Leonte

Spirit ludic și gastronom liric.

Corina Jude

Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.

Cristina Toma

Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Doru Panaitescu

Iubitor de păsări și alte animale.

Florin Iaru

Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.

George Mihalcea

Știrist. Cinefil convins.

Georgiana Crețu

Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.

Gilda Comârzan

Stăpâna hohotelor de surâs.

Ionuț Tăușan

Antlover: pe urmele furnicilor.

Iulian Tănase

Războinic de tot RîSSul.

LIFE.ro

Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.

Liviu Mihaiu

Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.

Liviu Surugiu

Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.

Mădălina Ștefu

Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.

Mani Gutău

Muzician de cuvînt.

Marta-Ramona Novăceanu

Profă de Română de România.

Matei Oprina

De la Guerrilla de Dimineață până seara.

Mihai Dobrovolschi

Cogito Ego Sum.

Mitoș Micleușanu

Spirit multifuncțional, atins de Febre39.

Nic Cocîrlea

Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.

Oleg Garaz

Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)

Petru Stratulat

Liniștitor, fără efecte.

Radio Guerrilla

Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.

Redacția

Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.

Ruxandra Georgescu

Îndrăgostită de toate cele care nu există.

Sebastian (Memo) Vrînceanu

Maestru biciclofonist.

Sergiu Torok

Iubitor de fluturi.

Simona Toma

Poetă, librar şi încă ceva.

Sorel Radu

Progresare humanum est.

Sorin Badea

Cu știința-n sânge.

Teodora Vamvu

Zînă online. Dar și offline.

VRTW

Vinyl, Rum, Tapas & Wine